Primul Congres al Românilor de Pretutindeni

Articol publicat in sectiunea Articole importante, Diaspora pe data 4 august 2014

vot parlament

 

Nu se știe dacă va avea loc,

dar naște controverse…

 

Primul Congres al Românilor de Pretutindeni, propus a se desfășura la București în 29 și 30 noiembrie, naște dispute înainte de a se ști cu certitudine dacă acesta va avea loc.

Cine va avea dreptul să ia parte la eveniment? Care va fi menirea acestuia? Cum vor fi selectați „delegații”? Și ce statut vor avea cei care vor ajunge să participe la congres? Acestea sunt doar câteva din întrebările care au început să anime comunitățile românești din Diaspora…

Inițiativa lansată luna trecută pe Dâmbovița a captat imediat interesul mass-mediei de limba română din întreaga lume. Iar reacțiile au apărut și la Londra…

Congresul Românilor de Pretutindeni (CRP) va avea loc, pentru prima oară, în 29-30 noiembrie 2014, în Palatul Parlamentului din București, urmare a unei inițiative a ministrului afacerilor externe, Titus Corlățean, și a ministrului delegat pentru românii de pretutindeni, Bogdan Stanoevici. Așa anunțau cele mai multe publicații și agenții de presă românești, în 16 iunie. Știrea a provocat luări de poziție în interiorul celor mai importante comunități ale românilor din străinătate și continuă încă să fie urmărită cu atenție. Cu toate acestea, până în prezent, nici Ministerul Afacerilor Externe (MAE), nici Departamentul Politici pentru Relația cu Românii de Pretutindeni (DPRP) nu a emis încă vreun comunicat în care să se amintească ori să se confirme organizarea congresului…

 

În fază de proiect…

Un memorandum adresat Parlamentului de către Ministerul Afacerilor Externe la 16 iunie susținea că un congres al românilor de pretutindeni reprezintă „un instrument instituțional esențial pentru viața comunităților, atât ca organism reprezentativ al acestora, cât și ca mecanism eficient de identificare și de rezolvare a problemelor milioanelor de români aflați în afara granițelor.”

„Dimensiunile fără precedent ale constituirii comunităților românești în afara granițelor țării, pe parcursul ultimelor două decenii, au determinat elaborarea și implementarea de către statul român a unor politici complexe, de promovare a valorilor identitare și de apărare a drepturilor individuale, politici reflectate prioritar în cadrul conferit de Programul de guvernare 2013-2016 aprobat de Parlamentul României.

Actuala etapă pune în evidență necesitatea întăririi capacității interne de autoorganizare în rândul comunităților, în vederea obținerii unei structurări mai eficiente a relațiilor acestora cu autoritățile statului român și cu cele ale statelor gazdă”, se arăta în documentul semnat de ministrul de externe, Titus Corlățean, și de ministrul delegat pentru românii de pretutindeni, Bogdan Stanoevici.

Corlăţean şi Stanoevici au mai precizat că evenimentul este „prevăzut în legea 299/2007” și că „în urma unui proces de reflecţie derulat în cadrul MAE, referitor la identificarea modalităţilor optime privind organizarea în premieră a acestei reuniuni de o deosebită rezonanţă în rândul românilor din străinătate”, a fost elaborat un proiect de metodologie pentru convocarea acestui congres cu ocazia Sfântului Andrei.

 

În așteptarea deciziei finale…

Miniştrii Titus Corlăţean şi Bogdan Stanoevici au supus analizei Parlamentului României, în 16 iunie, propunerea lor privind convocarea Congresului Românilor de Pretutindeni, în datele de 29 și 30 noiembrie, la București. Birourile Permanente ale celor două camere au decis tot atunci să evalueze costurile evenimentului și să își anunțe ulterior decizia finală cu privire la organizarea congresului.

Corlățean și Stanoevici au cerut atât aprobarea metodologiei privitoare la desfășurarea evenimentului, cât și convocarea Congresului de către Birourile Permanente reunite în cursul sesiunii parlamentare care s-a încheiat deja, în primele zile ale lunii iulie.

Hotărârea Birourilor Permanente reunite a fost de organizare a acestui Congres la Parlament în momentul în care se va face o evaluare a costurilor Congresului respectiv, după cum declara atunci secretarul Camerei Deputaților, Niculae Mircovici. „Urmează să se ia o decizie. Se face o analiză a costurilor. Având în vedere că noi avem 4 deputaţi şi 2 senatori pentru diaspora, e firesc ca activitatea respectivă să se desfăşoare la Parlament, suntem de acord cu organizare acestei activităţi. Propunerea este pentru 29-30 noiembrie, de Sf. Andrei, urmează să se realizeze evaluarea costului acestei activităţi şi după aceea să se ia decizia definitivă”, a spus Mircovici, în 16 iunie.

Decizia finală nu a fost comunicată încă…

 

————————————–

Ce spune legea?

 

Organizarea unui congres al românilor din întreaga lume este prevăzută în Legea nr. 299 din 2007 privind „sprijinul acordat românilor de pretutindeni”. Articolele 8 și 9 din norma legislativă stabilesc condițiile în care se va organiza un asemenea eveniment:

 

„Art. 8

(1) În scopul întăririi legăturilor cu românii de pretutindeni, anual se organizează sub egida Parlamentului României, în ţară sau în străinătate, Congresul Românilor de Pretutindeni, cu consimţământul autorităţilor statului respectiv, în cazul în care se decide organizarea în străinătate.

(2) Convocarea Congresului Românilor de Pretutindeni se realizează de birourile permanente reunite ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, în colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe, prin D.R.R.P., iar cheltuielile privind organizarea şi desfăşurarea Congresului Românilor de Pretutindeni se asigură din bugetul Camerei Deputaţilor.

(3) Cu prilejul primei sale reuniuni, Congresul Românilor de Pretutindeni îşi va desemna organele de conducere şi va elabora regulamentul de funcţionare.

 

Art. 9

(1) Congresul Românilor de Pretutindeni alege Consiliul Românilor de Pretutindeni, cu caracter permanent.

(2) Guvernul României va asigura Consiliului Românilor de Pretutindeni un spaţiu corespunzător.

(3) Modul de organizare şi funcţionare a Consiliului Românilor de Pretutindeni se stabileşte de către Congresul Românilor de Pretutindeni, cu avizul conform al birourilor permanente reunite ale Camerei Deputaţilor şi Senatului.

(4) Consiliul Românilor de Pretutindeni furnizează informaţii, analize şi propuneri Parlamentului României, D.R.R.P. din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, precum şi celorlalte instituţii guvernamentale competente, cu care colaborează pentru promovarea de iniţiative legislative referitoare la românii de pretutindeni, respectiv la realizarea şi aplicarea programelor destinate comunităţilor româneşti.

(5) Ministerul Afacerilor Externe, prin D.R.R.P., va asigura secretariatul tehnic al Consiliului Românilor de Pretutindeni şi asigură finanţarea activităţii acestuia.”

În plus, la articolul 5 din aceeași lege se prevede dreptul românilor „de pretutindeni de a participa la Congresul Românilor de Pretutindeni, organizat în conformitate cu prevederile art. 8”.

————————————–

 

 

Întrebări și răspunsuri

 

Publicația „Gazeta Românească” ce apare periodic în Italia a adresat Ministerului Afacerilor Externe cinci întrebări referitoare la modul în care se va desfășura primul Congres al Românilor de Pretutindeni, propus pentru desfășurare în 29-30 noiembrie, la București. Iată care au fost cele mai importante explicații furnizate de reprezentanții MAE, în răspunsurile formulate și transmise ziarului comunității românești din Italia:

  • Convocarea Congresului Românilor de Pretutindeni se realizează de birourile permanente reunite ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, în colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe, prin Departamentul pentru Politici pentru Românii de Pretutindeni.
  • Congresul Românilor de Pretutindeni îşi desemnează, în cadrul primei sale reuniuni, organele de conducere, elaborează regulamentul de funcţionare şi alege Consiliul Românilor de Pretutindeni, cu caracter permanent.
  • Modul de desemnare a delegaţilor la următoarele reuniuni ale Congresului va fi stabilit de organele de conducere ale acestuia.
  • Respectând rolul Parlamentului României de for tutelar al Congresului Românilor de Pretutindeni şi atribuţiile ce revin prin lege organelor de conducere alese ale acestuia şi, în acelaşi timp, având în vedere diversitatea şi amploarea diasporei româneşti, Ministerul Afacerilor Externe apreciază că procesul de selectare a delegaţilor la Congres trebuie să se ghideze după principii democratice care să ia în considerare reprezentativitatea legitimă şi proporţionalitatea.
  • Având în vedere elementele mai sus prezentate, rezultă că misiunilor diplomatice şi consulare ale României nu le revine niciun rol în desemnarea delegaţilor la Congres.

————————————–

„Congresul ar putea fi organizat, potrivit unei propuneri a Ministerului Afacerilor Externe, cu ocazia Zilei Românilor de Pretutindeni, care se sărbătoreşte în fiecare an, potrivit Legii 299/2007, la data de 30 noiembrie, ziua Sfântului Andrei, apostolul românilor.

Până în prezent nu a fost luată o decizie la nivelul birourilor reunite ale Camerelor Parlamentului cu privire la convocarea Congresului Românilor de Pretutindeni.

Tematica şi subiectele dezbătute vor fi stabilite de membrii Congresului, în baza Legii 299/2007.”

Direcţia Purtător de Cuvânt şi Comunicare din cadrul Ministerului Afacerilor de Externe

————————————–

 

 

Organizarea CRP, contestată de la Londra

 

Dr. Tommy Tomescu, liderul Partidului Europenilor (PE) și co-președinte al Alianței Împotriva Românilor și Bulgarilor din Marea Britanie, a fost primul membru al comunității românești din Regatul Unit care a încercat să-și exprime public opiniile critice cu privire la organizarea CRP. El contestă data propusă pentru desfășurarea evenimentului și atrage atenția asupra problemelor care pot apărea în procesul de selecție a participanților la congres.

————————————–

„Ar fi incorect să se organizeze un Congres al Românilor de Pretutindeni cu «reprezentanți» aleși pe baza unor voturi date de niște «votanți» aleși mai mult sau mai puțin echitabil. Singurele voturi cu adevărat valabile sunt date doar în momentul în care se permite tuturor românilor din diaspora să participe la alegeri și nu doar anumitor entități alese pe criterii făcute după interese personale.”

Dr. Tommy Tomescu, liderul Europeans Party

————————————–

 

Suspiciuni…

„În ultimii ani am fost martorii unui proces de coagulare a asociațiilor și ziarelor diasporei române din Europa, în lipsa unei mari influențe din partea partidelor din România. Se pare că liniștea noastră relativă a luat sfârșit, deoarece politicienii din România au început să dezbată o eventuală organizare a unui Congres al Românilor de Pretutindeni în data de 29-30 noiembrie 2014”, apreciază Tommy Tomescu într-un comunicat trimis redacției Diaspora Românească.

„Organizarea acestui congres în preajma alegerilor prezidențiale nu poate să ne ducă cu gândul la altceva decât la faptul că organizatorii doresc să atragă liderii acestor organizații de partea lor, în schimbul unor avantaje minore și trecătoare”, mai susține președintele PE. În opinia sa, „ar fi bine dacă «reprezentanții» (participanții la congres – n.r.) nu vor fi desemnați doar de consulate, dar va rămâne întrebarea legată de legitimitatea celor care vor putea alege primii reprezentanți. Vor trebui să decidă ce organizații au o așa-zisă legitimitate să aleagă, eu personal considerând că toate organizațiile ar trebui să fie acceptate.”

————————————–

„Dacă politicienii din România doresc cu adevărat o reprezentare adecvată a diasporei pe baza unor votări reale pot foarte bine să mărească numărul parlamentarilor români din diaspora ce pot fi aleși de toți românii din diaspora la alegerile pentru Parlamentul României.”

Dr. Tommy Tomescu

————————————–

 

Câteva propuneri organizatorice…

Dr. Tommy Tomescu propune în comunicatul transmis către publicația Diaspora Românească și câteva soluții referitoare la procedura de selecție a participanților la viitorul CRP.

„Dacă va exista un Congres al Românilor de Pretutindeni care să fie vocea românilor din diaspora, atunci ar fi corect să se permită o participare a cât mai multor activiști fără obligativitatea obținerii unor voturi de fațadă. Evit să îi numesc reprezentanți pe eventualii componenți ai Congresului Românilor de Pretutindeni, deoarece dacă aceștia nu sunt aleși de românii de rând, pot fi doar mesageri.”

Acești mesageri ar trebui să fie „desemnați din cât mai multe surse, pentru a avea o acoperire cât mai largă”, mai crede Tommy Tomescu.

Președintele PE avansează și câteva criterii de selecție a participanților:

  1. „Automat, prin depunerea unor dovezi ale faptului că persoana sau organizația respectivă a organizat un număr de x activități/evenimente pe o perioadă de cel puțin Y luni (în urma unor criterii publice);
  2. dacă ar fi desemnați de media (în urma unor criterii publice);
  3. dacă ar fi desemnați de ambasade (în urma unor criterii publice);
  4. dacă ar fi desemnați de alte surse propuse de diaspora (în urma unor criterii publice).”

————————————–

„Cred că ar fi mai util ca această întâlnire a românilor de pretutindeni să se desfășoare ca un forum de discuții. Este bine să existe anual o întâlnire în care românii din Diaspora să se adune și să împărtășească idei.

În concluzie, ar fi bine ca acest congres să aibă loc. Vocea românilor din afara granițelor României s-ar putea face astfel mai bine auzită, iar cei de la București ar fi nevoiți să asculte problemele acestora. Organizarea evenimentului trebuie să fie făcută cu maximă transparență, însă…”

Dr. Tommy Tomescu

————————————–

 

Autor articol: Marcel Istrate

Comentarii

3 pareri la “Primul Congres al Românilor de Pretutindeni”

  1. CRISTIANA CRĂCIUN Spune:

    Departamentul acesta se transformă, an după an, induferent de culoarea politică a celor din conducere, într-o oficină de sifonat bani publici și furt, cu nerușinare, al ideilor altora. Congresul Românilor de Pretutindeni nu doar că există, este și înregistrat oficial în Registrul ONG-urilor, are personalitate juridică și are o activitate de 21 de ani, organizându-se până acum 17 întruniri anuale ale celor mai reprezentaie comunității și asociații din lume. O astfel de manifestare nu se face cu urechiși, cunoscuți la un meci de baschet și nici pe criterii obscure, fiind invitați amici, pretenari de ocazie etc. E o rușine să nu poți avea propriile programe și proiecte și să le furi pe ale altora, să îți îsușești baze de date etc. Dar cine plagiază la doctorat nu poate rezista tentației de a fura o idee de tradiție, iar un actoraș care nu a făcut o viață decât să repete replicile altora nu poate oferi nici de data asta ceva original. Nerușinarea a atins cote paroxistice, în cazul lor.

  2. Nicolae-Daniel Popescu Spune:

    Draga Cristiana,
    As dori sa intru in legatura cu tine pentru a afla mai multe despre cateva lucruri mentionate in comentariul tau. Imi poti te rog trimite adresa ta de email sau numarul de telefon pe blogul meu personal? Adresa este http://www.ndpdiaspora.com
    Multumesc.

  3. Lili Spune:

    Cu tot respectul , inca nu se cer voturi provinciale sau nationale ptr. cei ce reprezinta o comunitate de romani ? Toti nerusinatii (bine informati ) s-au bagat in tot tipul de asociatii culturale, unde predica buna intentie , 2 ii si 10 fotografii unde asista 10 persoane(prieteni) !!! In ziua de maine daca Guvernul Romaniei va zice : subventionam echipe de fotbal si nu asociatii culturale, va asigur ca se va termina excesul patriotic cultural ! Sa se faca alegeri cu adevarat !!!! Ex. Romanii din Spania , cati romani cu acte sunt, atatea voturi! Cum se poate ? Cu publicitate pe net ! Multi romani nici nu stiu de banii ce se scot din Romania , cu pretextul ” cultural” !E usor sa se arunce vina doar celor care sunt in tara, va asigur ca in afara tarii sunt un dezastru , autointitulati, sefi de toti si de nimeni, cu nerusinarea de a vorbi in numele romanilor din diaspora, cand ei nici nu au contact direct cu romanii lucratori ! Vor fi prezenti la acest congres toti profitorii, reprezentanti din toate pertidele politice romanesti si in acelasi timp membri de partide politice din tara respectiva !!!! VREM SA VOTAM LA URNE REPREZENTANTII NOSTRI !!!!

Spune-ti si tu parerea!