Puciul din Turcia „scufundă” flota comună din Marea Neagră

Articol publicat in sectiunea Politică externă pe data 22 iulie 2016

Turcia_2016_tentativa lovitura de stat

Proiectul de înființare a unei flote NATO în Marea Neagră, alături de Turcia și Bulgaria, un proiect susținut de România, pare a avea șanse mici de reușită, după ce liderii politici turci au insinuat că SUA s-ar afla în spatele tentativei de lovitură de stat. Dar ce repercusiuni are pentru România lovitura de stat eșuată din Turcia?

Proiectul flotei comune în Marea Neagră, propus de România și susținut intens de SUA, prin care țara noastră, împreună cu Turcia și Bulgaria, ar fi urmat să pună în comun forțe navale cu scopul de a descuraja amenințările venite dinspre Rusia, ar fi primul afectat, sunt de părere analiștii, într-un articol apărut în Adevărul.

La finalul summit-ului NATO, desfășurat la Varșovia în urmă cu câteva zile, președintele Klaus Iohannis anunța că miniștrii apărării din statele Alianței, până la începutul lunii octombrie, trebuie să vină cu propuneri concrete privind creșterea prezenței NATO în Marea Neagră, ca măsură de întărire a flancului estic. Analiștii Adevărul spun însă că proiectul pare că se scufundă, după ce Turcia s-a răstit la SUA, în urma puciului ratat de pe malul Bosforului.

„Scad din ce în ce mai mult șansele de a avea o flotă comună. Am văzut că președintele Erdogan a folosit această încercare de lovitură de stat pentru a exercita constrângeri asupra bazei militare americane de la Incirlik. În acest context, din păcate, cred că se îndepărtează și mai mult concretizarea inițiativei propuse de România. Deocamdată, trebuie să așteptăm reacția SUA – în câteva luni se schimbă administrația la Washington -, pentru că, fără sprijinul american, această flotă își pierde fundamentul“, spune analistul politic Radu Carp.

Guvernul turc a închis sâmbătă baza aeriană de la Incirlik, folosită de avioanele americane în lupta cu Statul Islamic, pe motiv că ar fi fost folosită de puciști pentru a-și alimenta avioanele cu care au bombardat Parlamentul. Totuși, duminică seara, secretarul de stat al SUA, John Kerry, a anunțat că spațiul aerian turc a fost redeschis pentru avioanele militare americane.

 

Evenimentele din Turcia servesc direct Rusiei

Președintele Recep Erdogan și premierul Binali Yildirim au insinuat că SUA ar fi încurajat lovitura de stat eșuată. În acest context, mai poate Turcia să susțină un proiect girat de SUA – flota comună în Marea Neagră?

flota-turca

„Mesajele antiamericane date de oficialii turci, în frunte cu președintele Erdogan și premierul Yildirim, arată că Turcia riscă să devină o vulnerabilitate pentru sistemul de apărare euro-atlantic din care face parte. Arestările ample din rândul militarilor, magistraților și în general din rândul celor ce erau critici cu islamizarea țării demonstrează premeditarea, ceea ce ne face să credem că ruptura față de Occident este amplu pregătită de administrația politică. Deși datele de acum ne invită mai degrabă la speculații, nu putem să nu observăm că evenimentele din Turcia servesc direct Rusiei, deoarece slăbesc NATO din interior. România este direct afectată și acum vedem cât de important a fost summit-ul NATO de la Varșovia, o întâlnire parțial ratată de diplomația românească. Tocmai de aceea, întâlnirea miniștrilor apărării NATO ce va avea loc la toamnă este decisivă pentru securitatea națională. Pentru România este una dintre cele mai importante întâlniri de când a devenit parte a Alianței, iar singura opțiune este obținerea unei prezențe militare occidentale consistente la Marea Neagră. În același timp, orice guvern va veni din toamnă are obligația de a găsi resurse bugetare pentru investiții masive în domeniul apărării. Libertatea și securitatea au costuri. Trebuie să investim, dar și să demonstrăm determinare în fața oricărei amenințări externe, inclusiv a Rusiei”, susține George Rîpă, președintele Centrului de Analiză Strategică Aplicată (CASA).

 

Năstase și Ponta, apropiați ai lui Erdogan

Foștii premieri și președinți ai PSD, Adrian Năstase și Victor Ponta, au dezvoltat, de-a lungul timpului, o relație privilegiată cu președintele turc Recep Erdogan. Chiar Adrian Năstase a dezvăluit, după zece ani de la eveniment, că a avut onoarea de a fi martor, echivalentul nașului în religia ortodoxă, la cununia religioasă a fiicei lui Erdogan, în perioada în care ocupa funcția de premier al României. „Ceremonia a avut loc la Centrul de conferințe Lufti Kirdar din Istanbul, sala unde avusese loc cu puțin timp în urmă reuniunea NATO, în prezența a 7.000 de invitați, așezați la sute de mese. Am stat pe podiumul înalt, împreună cu mirii, cu părinții lor și cu ceilalți martori ai căsătoriei, am urmărit ceremonia și, la final, am semnat că lucrurile chiar s-au întâmplat”, a rememorat Năstase, pe blogul său personal.

Adrian Năstase este cel care a pornit negocierile între România și Turcia pentru construirea unei moschei în București. Erdogan, pe atunci premier al Turciei, a cerut teren pentru construirea unei moschei la București, în timp ce Năstase a cerut la schimb teren la Istanbul pentru ridicarea unei biserici ortodoxe. Ulterior, în 2015, Guvernul condus de Victor Ponta adoptă o hotărâre de guvern prin care acordă terenul de la Romexpo pentru ridicarea unei moschei, decizie ce a stârnit proteste în Capitală. Deocamdată, proiectul moscheii se află în faza de avize.

Relația dintre Victor Ponta și Recep Erdogan este atât de apropiată încât fostul premier român s-a operat la clinica președintelui turc, în vara anului trecut, după o accidentare la genunchi. Ponta a preferat ca și perioada de recuperare să o petreacă tot în Turcia. Acum, în contextul puciului, Ponta a sărit imediat în apărarea președintelui turc, acuzând un „sistem de propagandă” de natură fascistă existent în România, care încearcă să îl denigreze pe Erdogan.

 

Cablul submarin, un proiect doar pe hârtie

Încă din anul 2006, România și Turcia au demarat discuțiile privind realizarea unui cablu submarin de transport al electricității, investiție evaluată la acel moment la 400-500 de milioane de euro. De atunci însă, lucrurile nu s-au schimbat cu mult, iar proiectul, prin care România urma să exporte energie electrică Turciei, a rămas tot la stadiu de intenție, pe foaie. Ultimul demers în acest sens a avut loc în februarie 2015, sub guvernarea Ponta, când Transelectrica și compania italiană Prysmian au semnat un memorandum pentru a forma o echipă de experți și specialiști care să elaboreze studii și analize ale implicațiilor tehnice, comerciale, financiare și juridice aferente finanțării și construirii cablului submarin. La acel moment, fostul premier Victor Ponta susținea că, prin realizarea acestui proiect, România va asigura Turciei și țărilor din zonă dezvoltarea pe baza unei energii electrice la un preț competitiv.

Autor articol: Amira Damian

Comentarii

Spune-ti si tu parerea!