Raportul MCV: DNA lăudată, Parlamentul pus la zid

Articol publicat in sectiunea Politică externă pe data 30 ianuarie 2015

Laura Codruta Kovesi1

Raportul MCV pentru România, dat publicității miercuri, laudă progresele înregistrate de țara noastră și de unele instituții precum DNA, ANI, ICCJ și CSM, însă critică Parlamentul, pe care îl acuză că pune piedici Justiției, după ce a refuzat să ridice imunitatea pentru politicienii care au probleme cu legea. De critică nu scapă nici Avocatul Poporului care este tras de urechi pentru că nu a contestat la Curtea Constituțională unele ordonanțe de urgență.

Parlamentul României este dur criticat în raportul Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV), fiind acuzat că a protejat parlamentarii care au probleme cu legea. Potrivit Executivului comunitar, deciziile adoptate de Legislativul român, de a permite sau nu organelor de urmărire penală să îi trateze pe parlamentari ca pe orice alți cetățeni, nu au la bază „criterii obiective” și nicio agendă clară. În raport se mai atrage atenția că au existat și situații în care „Parlamentul a dat dovadă de reticență” în a aplica hotărârile judecătorești definitive sau deciziile Curții Constituționale.

Conform raportului MCV, Guvernul nu este nici el bine văzut de oficialii europeni care subliniază că deși „guvernul recunoaște din ce în ce mai clar necesitatea combaterii corupției generalizate, amploarea problemei impune o abordare mai sistematică”.

Criticat de oficialii europeni este și Victor Ciorbea, Avocatul Poporului care este acuzat de neimplicare în contestarea unor ordonanțe de urgență la CCR.

 

Politicieni și magistrați condamnați

DNA a reacționat, miercuri, după ce Comisia Europeană a dat publicității raportul privind progresele realizate de România, în cursul anului 2014, în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV). Într-un comunicat al DNA, se arată că documentul „reconfirmă calitatea activității desfășurate de DNA, remarcă diversitatea investigațiilor de corupție desfășurate în anul 2014, la toate nivelurile funcției publice și implicând persoane publice din diferite partide politice și subliniază sporirea încrederii publice tradusă într-un număr tot mai mare de sesizări primite de la cetățeni”.

Procurorul șef al DNA, Laura Codruța Koveși, a precizat într-o intervenție telefonică la postul B1 TV că în raportul MCV se remarcă diversitatea investigațiilor de corupție. În documentul Comisiei Europene se consemnează faptul că au fost trimise în judecată peste 1.000 de persoane, „între care 8 parlamentari, 2 prefecți, 7 președinți de consilii județene”. Raportul notează o creștere a numărului cazurilor de corupție în rândul magistraților, adăugând că este o formă extrem de corozivă de corupție. Astfel, au fost deferiți justiției „23 de judecători și 12 procurori dintre care șase cu funcții de conducere”.

„Raportul insistă că aceste ultime cifre nu reflectă o creștere a corupției în magistratură, ci întărirea capacității DNA de a identifica asemenea situații, precum și dorința cetățenilor de a se implica în semnalarea lor”, menționează comunicatul DNA.

Tendința pozitivă s-a menținut și în ceea ce privește numărul și funcțiile persoanelor condamnate în cauze de corupție ale DNA. Astfel, între cele peste 1.000 de persoane condamnate în cursul anului 2014, se afla un prim-ministru, miniștri, parlamentari, judecători, procurori și primari, precum și personalități influente din lumea afacerilor.

„Ca expresie a întăririi încrederii publice în instituție, la DNA s-au înregistrat aproape 5.000 de cazuri noi, ceea ce reprezintă o creștere accentuată în comparație cu anul precedent. DNA a acordat atenție specială recuperării prejudiciilor în dosarele de corupție, valoarea banilor și a bunurilor sechestrate fiind de 200 milioane de euro, între care 416 terenuri și 93 de autoturisme. Instanțele au dispus, prin decizii de condamnare definitivă, confiscarea a circa 30 milioane de euro, precum și a unui mare număr de bunuri, în timp ce compensațiile acordate părților civile au fost de 274 milioane de euro”, continuă comunicatul DNA.

Raportul Comisiei Europene notează și unele dificultăți pe care le întâmpină DNA, subliniind cazurile în care, „la solicitările DNA de ridicare a imunității unor parlamentari, răspunsul Parlamentului a părut arbitrar și lipsit de criterii obiective”. Mai mult, rata de recuperare înregistrată de autoritatea competentă la executarea hotărârilor judecătorești este estimată la numai 5-15% din activele care fac obiectul unei hotărâri judecătorești, ceea ce face ca sancțiunile aplicate să aibă caracter mai descurajator, iar victima (care este adesea statul, în cazurile de corupție) să nu își recupereze pierderea suferită”, continuă sursa citată.

Raportul mai notează că DNA a menționat o bună cooperare cu ICCJ, ANI, CSM, Poliția și Ministerul Justiției. „Ca un aspect deosebit, experții comisiei au remarcat și activitatea serviciilor teritoriale din cadrul DNA. Astfel, ca urmare a unei vizite făcute la Serviciul teritorial Cluj, aceștia au constatat că o echipă mică, formată din 5 procurori, susținuți de ofițerii de poliție judiciară și de SRI, a stabilit un parcurs substanțial, constând în cazuri cu un președinte de consiliu județean, un primar de municipiu, politicieni, persoane cu funcții cheie în învățământ și oameni de afaceri proeminenți”, precizează comunicatul DNA.

 

Presiuni asupra justiției

Legat de presiunile asupra justiției, Comisia menționează că a primit un număr mare de reclamații de la instituțiile judiciare, care au fost atacate de către politicieni sau reprezentanți ai presei. În raportul MCV, aceste atacuri sunt catalogate drept „atacuri motivate politic asupra judecătorilor, procurorilor, asupra familiilor acestora, dar și asupra instituțiilor judiciare în general”. Oficialii europeni atrag atenția că acest lucru contrastează cu practica din multe alte state membre, însă menționează că atacurile la adresa justiției sunt mai puțin numeroase ca în alți ani.

Documentul oficialilor europeni mai evidențiază numărul în creștere al cazurilor de corupție în rândul judecătorilor și procurorilor, dar consemnează și corupția din educație, în special pe cea legată de examenele de bacalaureat, precum și pe cea din sistemul medical.

Raportul Mecanismului de Cooperare și Verificare s-a aflat și pe agenda discuțiilor pe care le-a avut, pe 19 și 20 ianuarie, la Bruxelles, ministrul român al justiției, Robert Cazanciuc, cu prim-vicepreședintele CE, Frans Timmermans, cel care se ocupă de raport, și cu comisarul pentru justiție, Vera Jourova. Înainte de vizita la Bruxelles, ministrul Cazanciuc s-a arătat convins că România va avea un raport MCV pozitiv, pentru al doilea an consecutiv, potrivit evaluărilor făcute de autoritățile de la București după discuții cu oficiali ai Comisiei Europene și ai statelor membre. Oficialul a precizat că România este „un exemplu de bune practici în domeniul justiției”, ca urmare a eficienței combaterii corupției și a implementării a trei noi coduri într-un singur an.

 

Iohannis, un raport predominant pozitiv

Președintele Klaus Iohannis a reacționat, miercuri, după ce Comisia Europeană a publicat Raportul privind progresele realizate de România, în cursul anului 2014, în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV) vizând consolidarea sistemului judiciar și lupta împotriva corupției.

„Klaus Iohannis salută faptul că acest raport este unul predominant pozitiv, care arată că progresele identificate de Comisia Europeană în raportul precedent s-au consolidat semnificativ”, potrivit unui comunicat al Administrației Prezidențiale.

Președintele transmite că a luat notă de faptul că acest raport este al doilea consecutiv pozitiv, „progresele țării noastre în îndeplinirea obiectivelor MCV înscriindu-se pe o linie evident ascendentă”. Klaus Iohannis consideră că prin concluziile raportului se evidențiază faptul că obiectivele majore ale reformei justiției și luptei împotriva corupției sunt, în mare măsură, „asumate la nivelul societății românești, iar schimbările intervenite indică semne de sustenabilitate”.

Șeful statului a mai spus că a luat notă de observațiile critice formulate în raport, „printre care cele referitoare la reticența din partea Parlamentului de a aplica decizii finale ale Curții Constituționale, la utilizarea frecventă a ordonanțelor de urgență, la respingerea de către Parlament a unor cereri de ridicare a imunității pentru parlamentari, fără criterii obiective în acest sens, la lipsa unor reguli clare care să asigure aplicarea rapidă a prevederilor constituționale privind suspendarea miniștrilor sub acuzare sau a parlamentarilor care fac obiectul unei decizii negative de integritate sau a unei condamnări de corupție, la expunerea la corupție și conflicte de interese a procedurilor de achiziții publice”.

Klaus Iohanis a subliniat în final că garantarea statului de drept, a independenței justiției, precum și sprijinirea luptei împotriva corupției reprezintă priorități majore ale mandatului său la Cotroceni.

Autor articol: Amira Damian

Comentarii

Spune-ti si tu parerea!