Război lângă România

Articol publicat in sectiunea Politică externă pe data 10 martie 2014

Ucraina_Putin hands off UkraineTensiunile rămân ridicate în teritoriul ucrainean populat în majoritate de ruși, unde, în ultimele zile, trupele ruse au ocupat bazele militare ucrainene și alte clădiri și instalații esențiale. Ocupația s-a desfășurat pe tăcute și fără confruntare, scrie Ziare.com. Rusia a adus aici 13.000 de soldați, nave și aparate de zbor.

Vladimir Putin neagă orice implicare, în timp ce SUA anunță măsuri drastice împotriva Moscovei.

Dimineața zilei de marți, 4 martie, nu a adus asaltul în forță al trupelor ruse, de care se temeau soldații ucraineni din Crimeea. Moscova a negat, de altfel, încă de luni seara, existența unui ultimatum pe care comandatul flotei ruse din Marea Neagra l-ar fi dat.

Ucrainenii au continuat să mărșăluiască marți spre trupele ruse, chiar dacă acestea au tras focuri de avertisment înspre coloana lor. Potrivit corespondentului Time, Simon Schuster, situația explozivă de la baza Belbek nu este dezamorsată, în pofida atitudinii curajoase a trupelor ucrainene. Ucrainenii purtau steagul roșu al piloților de luptă care s-au bătut cu naziștii în 1941 și au păzit conferința de la Yalta.

Reporterii occidentali aflați la fața locului relatează că grupuri de cetățeni pro-ruși din Crimeea se îndreaptă spre bază, pentru a-i evacua pe ucraineni. Trupele ucrainene mărșăluiesc în formațiune și, de pe margine, sunt urmărite cu încordare de soțiile venite să formeze, la nevoie, scut uman.

O altă zonă de confruntare din Crimeea, unde observatorii spun că se poate naște scânteia conflictului, e baza militară Perevalnoie, unde trupele ruse continuă să înconjoare complexul ucrainean, cerând ca soldații să schimbe taberele.

Trei regimente ale apărării aeriene ucrainene au trecut de partea autorităților locale din Crimeea, care au peste 700 de soldați și ofițeri, în timp ce soldații ruși avertizează că îi împușcă pe ucraineni dacă își continuă marșul.

Potrivit WallStreat, ministrul rus al apărării a declarat că le acordă timp până pe 7 martie trupelor ruse implicate în exercițiile militare de amploare din ultima săptămână să revină la bazele lor, după ordinul emis marți dimineață de președintele Vladimir Putin. Nu se spune nimic despre soarta celor peste 13.000 de soldați aflați pe teritoriul republicii autonome ucrainene Crimeea.

Scânteia

Tulburările din Crimeea au început după ce Opoziția a preluat puterea la Kiev. În urma a patru luni de proteste violente, președintele Viktor Ianukovici a fugit în Rusia. Acesta a preferat relații mai strânse cu Moscova, în defavoarea relațiilor cu Uniunea Europeană, ceea ce a declanșat valul de proteste din țară.

Rusia, care are o bază navală la Sevastopol, în Crimeea, unde este găzduită flota sa la Marea Neagră, are interese strategice aici, scrie presa de la București, citând analiști internaționali. Peninsula Crimeea este o republică autonomă a Ucrainei, aflată pe coasta nordică a Mării Negre, cu capitala la Simferopol. Trecută de-a lungul timpului de la Rusia la Ucraina, populația majoritar rusă ar dori acum întoarcerea la stăpânirea rusă. 97% din populația peninsulei utilizează limba rusă drept limbă principală și a fost lovită direct de una din primele măsuri luate de noua putere de la Kiev, ce a decretat anularea legii ce permitea folosirea rusei și altor limbi minoritare, printre care și româna, și recunoașterea lor drept limbi oficiale în regiunile multiculturale.

După ce președintele fugar Viktor Ianukovici a fost demis de Parlamentul de la Kiev, majoritatea rusă din Crimeea a început să protesteze în fața Parlamentului regional, cerând parlamentarilor să nu susțină autoritățile centrale. Oamenii vor ca Regiunea Autonomă Crimeea să se întoarcă la constituția din 1992, când a avut, pentru scurt timp, propriul președinte. Unii vorbesc chiar despre alipirea la Rusia. În același timp, comunitatea tătara și-a exprimat susținerea față de autoritățile de la Kiev.

Miza

Revenită, după 1991, la granițele din secolul al XVII-lea, Rusia are un interes strategic să păstreze Crimeea. Are acces limitat la Marea Baltică și Marea Neagră. În portul Sevastopol din Crimeea se află flota sa la Marea Neagră, care joacă rolul de protecție pentru granița sud-vestică a Rusiei. Securitatea nu este asigurată astfel doar pentru Rusia continentală, ci și pentru zona Caucazului. În plus, atâta vreme cât flota rusă se află în Crimeea, Ucraina nu poate adera la NATO, întrucât găzduiește baza militară a unui stat non-membru pe teritoriul său.

Ce face România?

În contextul unui posibil război la graniță, ce are de pierdut România și ce ar trebui să facă? se întreabă jurnaliștii de la Ziare.com.

„Este evident că Ucraina este traversată de o linie care o desparte în două: o parte pro-europeană și una pro-rusă. Un anumit grad de federalizare pare inevitabil: acesta nu ar dezbina țara, ci, dimpotrivă, i-ar consolida unitatea. De aceea, pașii pripiți, precum abrogarea legii asupra limbilor minorităților, nu sunt o idee bună. Orice nouă putere de la Kiev trebuie să țină cont de diversitatea internă”, a apreciat europarlamentarul Cristian Preda pentru sursa citată.

„Mai mult decât atât, implicarea Rusiei este un pericol real”, a avertizat politicianul român, care a amintit că Federația s-a implicat și în alte conflicte din zonă, unul dintre ele fiind cel izbucnit în Georgia, cu Abkhazia și Osetia.

În consecință, „Uniunea Europeană și, implicit, România trebuie să se implice în mod activ”, mai spune Preda.

„Este clar că nu ne mai permitem rolul de spectatori. Pe de o parte, trebuie să ne asigurăm că alegerile anticipate vor avea într-adevăr loc pe 25 mai, așa cum a fost stabilit în Parlament. Este esențială instaurarea democratică a unui nou guvern. Pe de altă parte, trebuie să acordăm sprijinul material, dar și politic necesar Ucrainei pentru a face față acestor provocări. Din acest punct de vedere, o semnare rapidă a Acordului de Asociere cu Ucraina este crucială”, a menționat europarlamentarul.

Ce spune Putin

Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a susținut, marți, o conferință de presă despre evenimentele din Crimeea. El a răspuns unui val de întrebări din partea jurnaliștilor, dar declarațiile au fost dintre cele mai halucinante, scrie WallStreet. De la „forțele militare ale Rusiei nu au luat parte la operațiunile din Crimeea: sunt multe uniforme care seamănă între ele”, „Rusia nu se gândește să anexeze Crimeea”, „Amenințările cu sancțiuni din partea Vestului sunt contra-productive”, până la „Rusia își rezervă dreptul să folosească toate mijloacele pentru a proteja rușii din Ucraina”, „Piețele în Rusia erau nervoase dinaintea evenimentelor din Ucraina din cauza politicilor urmărite de Federal Reserve” sau „Viktor Ianukovici nu are viitor politic”, iar „acțiunile Rusiei în Ucraina sunt în concordanță cu legile internaționale”, răspunsurile liderului de la Kremlin au lăsat audiența mască.

Vladimir Putin a negat că forțele ruse au intervenit în Ucraina, dar a avertizat că Rusia ar putea să trimită militari în fosta republică sovietică pentru a-și proteja cetățenii, relatează AFP. Răspunzând, într-o întâlnire cu presa la reședința sa de la periferia Moscovei unui jurnalist care l-a întrebat dacă forțele ruse ocupă Crimeea, unde bazele ucrainene sunt încercuite de către persoane în uniformă, dar care nu poartă vreun semn de identificare, Putin a răspuns: „Nu, (acestea) nu participă. Este vorba despre forțe locale de autoapărare.” „În ceea ce privește trimiterea de trupe, nu este necesar pentru moment. Dar această posibilitate există”, a declarat Putin.

„Simpatizez cu cei de pe Maidan, deși nu recunosc oficial schimbarea regimului de la Kiev. Ceea ce s-a întâmplat în Ucraina a fost o preluare a puterii prin arme. Președintele interimar nu este legitim. Din punct de vedere legal, Ianukovici este președinte”, a spus Putin.

Ambasadorul Rusiei în cadrul Națiunilor Unite, Vitaly Churkin, a declarat într-o întâlnire ONU că fostul președinte al Ucrainei, Viktor Ianukovici, i-a trimis o scrisoare lui Putin în care îi cerea să folosească forța armată în Ucraina pentru a restabili legea și ordinea.

Cum reacționează marile puteri?

După declarații și amenințări, Statele Unite au început să treacă și la fapte și au suspendat toate legăturile militare cu Moscova, dar și convorbirile bilaterale pe teme comerciale. Secretarul de stat John Kerry a sosit marți la Kiev, într-o vizită efectuată în semn de susținere față de noul regim ucrainean, oficiali americani afirmând că sunt „alarmați” din cauza unei „consolidări” a prezenței militare ruse în Crimeea, relatează AFP. Cu ocazia acestei vizite simbolice de câteva ore a lui Kerry, Statele Unite oferă totodată o asistență economică Kievului, promițând acordarea sumei de un miliard de dolari în cadrul unui împrumut internațional, potrivit unor oficiali care călătoresc împreună cu secretarul de stat și reprezentanți ai presei.

Reprezentantul Chinei a condamnat violențele extremiste recente din Ucraina, cerând ambelor părți să-și rezolve problemele pe căi legale și să protejeze drepturile omului.

De asemenea, ambasadorul francez la ONU a menționat că evenimentele din Ucraina îi amintesc de invazia fostului URSS în Cehoslovacia din 1968, iar ambasadorul englez a spus că mișcările Rusiei sunt o încălcare a drepturilor internaționale, adăugând că doleanțele Rusiei au fost inventate pentru a justifica o acțiune militară.


Comentarii

Spune-ti si tu parerea!