RESTRICTII ASCUNSE

Articol publicat in sectiunea Acte, Reportajul săptămânii pe data 7 august 2011

Diaspora romaneasca_Restrictii ascunse

Cu restrictiile ne-am obisnuit… Dupa aproape cinci ani de apartenenta la Uniunea Europeana, am invatat, vrand-nevrand, sa acceptam ca romanii si bulgarii au mai putine drepturi decat ceilalti europeni.

Ca romani, avem libertatea de a circula liberi pe continentul european, dar nu ne este permis sa muncim oriunde, conform pregatirii si calificarii noastre. Ne-am castigat accesul la vacante oriunde in Europa, dar in multe state nu avem dreptul la concediu platit. Sau putem sa imbatranim unde vrem, dar nu avem privilegiul de a obtine o pensie in oricare din tarile UE. Si asta pentru ca unsprezece state ale Uniunii, incluzand Marea Britanie, isi vor exercita, foarte probabil, dreptul de a extinde perioada de limitari impuse pe piata muncii pentru romani si bulgari pana la 1 ianuarie 2014.

Asa ca asteptam anul 2012, dupa care tot mai multi dintre cei care s-au stabilit in acest regat in urma cu cinci ani vor avea posibilitatea sa aplice pentru cetatenia britanica; sau sfarsitul anului 2013, cand speram ca toate limitarile care au fost introduse special pentru noi vor inceta.

Numai ca unora dintre noi li se pare ca si autoritatile britanice ne cunosc asteptarile… Si parca ar incerca sa faca tot ce le sta in putinta ca sa ne blocheze intentiile…

 

 

Surprizele cardului galben

 

De la sfarsitul lunii trecute, Agentia Britanica a Frontierelor (UK Border Agency – UKBA), parte a Home Office – Ministerul de Interne din Regatul Unit – a modificat procedura prin care romanii si bulgarii pot solicita si obtine cardul galben. Acest document este unul dintre cele mai solicitate pentru ca permite celor doua categorii de cetateni europeni sa munceasca pe baze legale in Marea Britanie, in virtutea restrictiilor care le sunt impuse pe piata muncii din aceasta tara.

Modificarile introduse sunt putine si par minore. Dar cativa dintre romanii implicati in ultima perioada in acest proces au observat ca acestea „nu sunt intamplatoare”… Ele fac parte, in opinia acestora, din metodele „ascunse” prin care autoritatile britanice incearca sa descurajeze migratia romanilor si bulgarilor din estul Europei spre regat.

 

Noul formular BR1

Agentia Britanica a Frontierelor (UK Border Agency – UKBA) a anuntat in 20 iunie ca a modificat formularul BR1 folosit de romani si bulgari pentru a obtine autorizatia de munca denumita Yellow Card (cardul galben). Pe website-ul institutiei a fost publicata in aceeasi zi varianta modificata a documentului, dar si ghidul de completare a acestuia.

„Formularul trebuie folosit de catre toti romanii si bulgarii care isi doresc sa obtina dreptul legal de a munci in Marea Britanie. Noua versiune a fost conceputa pentru a clarifica care sunt documentele necesare pentru a dovedi ca un cetatean european din Romania sau Bulgaria desfasoara in Regatul Unit activitati ca lucrator pe cont propriu (self-employed) sau detine statutul de student in aceasta tara.”

Reprezentantii UKBA au mai precizat ca au inclus in noul formular si cateva solicitari noi adresate romanilor si bulgarilor. Acestia vor trebui sa probeze suplimentar comparativ cu perioada anterioara datei de 20 iunie, faptul ca sunt posesorii unei polite de asigurare completa de sanatate.

Noul formular in versiunea din luna iunie 2011, precum si ghidul de utilizare al acestuia in vederea completarii unei aplicatii sunt folosite de toti romanii si bulgarii care vor sa obtina cardul galben in Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord. Acestea sunt disponibile pe website-ul UKBA la urmatorul link: http://www.ukba.homeoffice.gov.uk/workingintheuk/eea/bulgariaromania/applying/

 

Cardul galben doar pentru asigurati

Asigurarea de sanatate solicitata in plus de UKBA nu este usor de obtinut pentru un roman venit de putin timp in Marea Britanie, care a inceput sa lucreze ca self-employed de cele mai multe ori in domenii refuzate de localnici, cum ar fi constructiile sau serviciile de menaj si pe bani putini.

„M-am uitat de curiozitate pe internet si am sesizat ca o asigurare completa de sanatate obtinuta de la o companie de profil din Marea Britanie costa cel putin 500 de lire straine”, a remarcat Ovidiu, un tanar roman care a obtinut cardul galben in calitate de student, inainte de data de 20 iunie. Parerea sa a fost contrazisa de M.N., o tanara originara din Romania si stabilita la Londra.

M.N. lucreaza de mai multi ani la un birou din nordul capitalei britanice unde se acorda consultanta in vederea completarii aplicatiilor pentru obtinerea asa-numitului Yellow Card. „Este adevarat ca o polita britanica de asigurare de sanatate poate fi costisitoare, dar aceasta nu este singura varianta. Cei de la Home Office accepta si cardul de asigurare europeana care se poate obtine gratuit atat in Marea Britanie, cat si in Romania”, a subliniat M.N.

In Romania, cardul european de sanatate se acorda la cerere, in termen de cinci zile, de catre Casa Nationala de Asigurari de Sanatate. Solicitantul va trebui sa prezinte, pe langa formularul completat, o copie a cartii de identitate si dovada calitatii de asigurat. Detaliile despre procedura descrisa pot fi accesate pe website-ul cnas.ro. In Marea Britanie, cardul poate fi obtinut online, in baza unei aplicatii similare, la adresa de web ehic.org.uk.

 

Juramant pentru un Yellow Card

Totusi si M.N. a observat o imprecizie in ceea ce priveste modificarile formularului BR1 de catre functionarii UKBA. „In anuntul publicat pe website-ul UKBA s-a omis o precizare esentiala pentru romani si bulgari. Din 20 iunie, ei mai sunt obligati sa prezinte in cadrul dosarului cu documente pregatit pentru solicitarea unei autorizatii de munca de tip Yellow Card, inca un document extrem de important. Si care la randul sau presupune costuri in plus. Este vorba de o declaratie, un angajament pe propria raspundere, ca cel care va intra in posesia ravnitului card galben nu va deveni ulterior «o povara» pentru societatea britanica”, a mai tinut sa precizeze romanca. Ultimul document mentionat va trebui semnat de aplicant si legalizat de un notar sau de un avocat.

„Am observat si eu ca, in ultima perioada, functionarii UKBA pun accent deosebit pe aceasta declaratie. Este considerata ca un fel de juramant in fata reprezentantilor statului britanic”, a adaugat Anca, o tanara care lucreaza de asemenea la biroul de consultanta pentru romani din nordul Londrei.

Introducerea acestei noi reglementari in procedura de aplicatie pentru Yellow Card a mai atras atentia si lui Charles Kelly, administrator al website-ului britanic immigrationmattes.co.uk. „Aceasta se doreste a fi o declaratie din partea fiecarui aplicant conform careia acesta nu va deveni niciodata dependent de guvernul britanic. …Trebuie sa recunosc ca exista numeroase confuzii in ceea ce ii priveste pe romani si bulgari si dreptul lor de a munci sau a studia in Regatul Unit”, a comentat Charles Kelly.

————————————–

„Am sesizat anumite neconcordante care imi dau de gandit in legatura cu modul in care se fac programarile pentru interviul online sau telefonic in vederea obtinerii unui Yellow Card. Cred mai degraba ca autoritatile britanice se folosesc de aceste parghii pentru a descuraja accesul romanilor si bulgarilor la documentul pe care obisnuim sa il numin cardul galben.”

C.C., o romanca din Londra

————————————–

 

 

„Calvarul” galben

 

Modul de completare a formularului BR1 si actele necesare pentru solicitarea unei autorizatii de munca de tip Yellow Card de catre romani si bulgari nu reprezinta singurele probleme pe care le intampina acestia atunci cand isi propun sa urmeze, in acest fel, calea legala de a munci in Regatul Unit. Dificultatile continua si dupa ce formularul este completat si documentele sunt pregatite si indosariate…

 

Inceput promitator…

Ovidiu este un tanar care a venit in Marea Britanie in urma cu aproximativ doi ani. In Romania a lucrat in invatamant si odata ajuns in Regatul Unit, a fost decis sa parcurga toate caile necesare pentru a intra in legalitate. El a aflat ca poate obtine de la Ministerul britanic de Interne un permis de munca cunoscut sub denumirea Yellow Card daca face dovada ca detine calitatea de student. Asa s-a inscris tanarul din Romania la cursurile unui colegiu unde se predau cursuri pentru invatarea limbii engleze cu durata de un an. Si apoi a inceput demersurile pentru obtinerea cardului galben.

„M-am inscris la cursul de limba engleza in primele luni ale acestui an. Am ales cu atentie colegiul pentru ca mi s-a spus ca pentru aplicatia de Yellow Card sunt admise doar anumite institutii de invatamant acreditate de catre autoritati. Am achitat contravaloarea cursului si apoi am solicitat conducerii colegiului o adeverinta din care sa reiasa ca urmez cursuri cu frecventa de cel putin 15 ore/saptamana si care se intind pe durata unui an. Tot pentru dosarul pe care l-am pregatit pentru Home Office imi mai trebuia o dovada ca detin minimum 600 de lire intr-un cont bancar personal. Bineinteles, se mai cereau si o lista intreaga de alte multe documente pe care am consultat-o pe website-ul UKBA. Si, in plus, m-am dus constiincios la cursuri, pentru ca aflasem ca functionarii imi vor verifica si prezenta inainte de a-mi aproba cererea pentru cardul galben”, spune Ovidiu, descriind cum a inceput experienta sa legata de mult ravnitul document.

A urmat aplicatia propriu-zisa, care s-a dovedit o incercare extrem de solicitanta…

 

Cu dosarul pregatit

Cu dosarul pregatit si continand toate documentele necesare, Ovidiu a incercat sa se programeze online pentru interviul pe care urma sa il sustina in fata functionarilor britanici pentru a-i convinge sa ii dea sansa de a munci legal in Regatul Unit. A inceput aceasta etapa la inceputul lunii martie.

„Mi-am facut cont online pe website-ul UKBA si am primit in 24 de ore o confirmare prin intermediul postei electronice. Cu aceeasi ocazie, mi-au furnizat doua elemente suplimentare de securitate cu ajutorul caruia sa imi accesez contul. Odata ce ai parcurs toate aceste etape, poti sa incerci sa obtii o programare online pentru interviu”, a mai precizat Ovidiu.

Si prima problema pe care a intampinat-o a fost pasul imediat urmator, cand pe ecranul calculatorului a aparut o insiruire de codificari pentru diverse tipuri de formulare din care el, ca aplicant, trebuia sa aleaga pe cel potrivit. „Nu erau explicatii clare privind semnificatia codurilor si ca atare a trebuit sa caut o vreme pe internet ca sa aflu care este documentul pe care ar trebui sa il completeze un roman sau un bulgar”, a continuat romanul. Formularul se numea EEA1, iar greul de-abia incepea, conform propriilor marturisiri…

 

Tehnologia nefolositoare

„Cand ajungi sa selectezi data la care ti-ai dori sa te prezinti la interviu, totul pare simplu”, isi aminteste mai departe Ovidiu. Trebuia sa selecteze practic o data oarecare intr-un interval de „opt sau zece saptamani”. Putea sa selecteze ziua exacta sau doar saptamana preferata si avea, de asemenea, alternativa sa opteze pentru o ora in cursul diminetii sau dupa-amiaza…

„Socul cel mare a fost ca pentru optiune primeam acelasi raspuns: «Incercati mai tarziu.» Si am tot incercat cam o luna de zile, inclusiv noaptea, dar fara niciun succes. In final, am renuntat pentru ca am aflat ca se poate face programarea si telefonic. Dar tot nu am avut succes…”, mai spune Ovidiu.

Tanarul din Romania marturiseste ca a sunat de circa 80 de ori, primind de fiecare data acelasi raspuns: „Nu avem locuri disponibile pentru interviu.”

„Nu am inteles niciodata cine si cand ocupa toate aceste locuri pentru programarea unui interviu. Dar nu am deznadajduit. In final, am optat pentru trimiterea pe calea postei a intregului dosar, pentru ca exista si aceasta posibilitate. Dar, procedand in acest fel mi-am asumat mai multe riscuri… Pe de o parte, durata de rezolvare a cererii in acest fel poate ajunge pana la sase luni. Si in tot acest timp, esti obligat sa iti asiguri prezenta la scoala, ca in caz contrar asteptarea poate fi zadarnica”, adauga Ovidiu.

In plus, conform spuselor sale, institutiei de invatamant i se poate retrage acreditarea, fapt care ar influenta, de asemenea, negativ soarta aplicatiei. Si, uneori, romanii care aleg trimiterile postale se plang ca li s-au pierdut documentele.

„Totusi, am trimis plicul in 31 martie si in 22 mai am primit un alt plic continand toate documentele trimise si Yellow Card-ul”, isi incheie Ovidiu povestea cu final fericit.

Pagina 1 din 2:Pagina următoare

Autor articol: Marcel Istrate

Comentarii

Spune-ti si tu parerea!