Români care candidează la alegeri în străinătate

Articol publicat in sectiunea Diaspora în lume pe data 27 martie 2015

Alexander Vaida şi Florica Chiriţă sunt doi români din străinătate care s-au implicat în politica din ţările de adopţie şi candidează inclusiv la alegeri. Primul ţinteşte un mandat în Parlamentul naţional din Elveţia, iar ce-a de-a doua – un loc într-un consiliu local din Spania.

 

Candidat pe listele Partidului Popular Creştin Democrat din Elveţia

Plecat din ţară de 30 de ani, împreună cu familia, Alexander Vaida candidează pe listele Partidului Popular Creştin Democrat (CVP) din Elveţia. Alexander Vaida avea 14 ani când a ajuns în Aarau, pentru că „în dictatura lui Ceauşescu erau doar două opţiuni: să spui povestea aşa cum pretindea statul sau să pleci din ţară”.

Acum fizioterapeut la Spitalul Baden, Vaida spune că tatăl său, profesor de istorie, nu a dorit să facă propagandă regimului la şcoală şi se temea că va ajunge într-un lagăr de muncă, aşa că a decis să fugă din ţară împreună cu familia, scrie publicaţia Aargauer Zeitung, citată de ziare.com.

Deşi nu ştia germană când a ajuns în Elveţia, a reuşit, totuşi, să se descurce rapid, pentru că ştia un pic de engleză. În 1992, a devenit cetăţean elveţian, la trei ani după căderea comunismului în ţara natală. Acum, vorbeşte germana elveţiană, cu un pronunţat accent, şi susţine că îl „ajută în munca de zi cu zi, în special vârstnicii apreciază că sunt abordaţi în limba nativă”.

Alexander Vaida nu s-a gândit prea mult la reîntoarcerea în ţară:

————————————–

„Vechile structuri s-au păstrat ani de zile în România, ştiam că va dura mult până când să funcţioneze democraţia. Eu am crescut în Elveţia, este noua mea ţară.”

————————————–

De 15 ani este căsătorit cu o româncă doctor, iar împreună au o fetiţă de şase ani, mai scrie ziare.com. Acum a intrat în politică. „Până şi bunicul meu era activ politic, fiind angajat înainte de al Doilea Război Mondial într-un partid creştin democrat (…) Eu am fost angajat timpuriu în politică”, povesteşte Vaida despre atmosfera din casa părintească.

În urmă cu câţiva ani, a participat la o întâlnire a CVP şi „m-am simţit rapid ca acasă”. Cum fără sprijinul unui partid nu ar avea şanse, alegerea lui Vaida a fost logică. Românul vizează acum un loc în parlamentul naţional, la alegerile care vor avea loc în toamna acestui an.

De trei ani, Vaida este membru al Comisiei CVP pentru Migraţie şi Integrare şi prezidă Clubul român din Baden:

————————————–

„Vrem să facem cunoscută cultura românească şi să ajutăm la integrarea românilor în Elveţia şi în regiune.”

————————————–

 

Vrea un loc în consiliul local

Florica Chiriţă este preşedinta Partidului Social Democrat (PSD) din Torrejon de Ardoz (Spania), localitate unde vrea să obţină un loc în consiliul local. La 24 mai 2015, în Spania vor avea loc alegeri locale (municipale, provinciale şi comunitare). În cadrul alegerilor municipale au drept de vot şi cetăţenii străini rezidenţi în Spania, printre care şi cetăţenii români. Pentru a-şi putea exercita dreptul de vot, un cetăţean trebuia să fie înscris până în 30 decembrie 2014 în Registrul Electoral Spaniol, scrie gazetaromaneasca.com.

La nivel naţional sunt înscrişi peste 418.000 de cetăţeni străini, dintre care aproape 106.00 din România, 100.000 din Marea Britanie, 44.300 din Germania. De altfel, românii reprezintă cea mai mare comunitate de străini din Spania, fiind cetăţeni care de-a lungul timpului s-au integrat perfect în societate, adaugă sursa citată. De aceea, unii conaţionali au fost aleşi de partidele spaniole să îi reprezinte pe români în consiliile locale.

În vârstă de 47 de ani, Florica Chiriţă este originară din Giurgiu, acolo unde a absolvit Liceul Tudor Vianu. În anul 2006 a ajuns în localitatea Torrejon de Ardoz, un oraş din Comunitatea de Madrid, care are circa 130.000 de locuitori şi o importantă comunitate românească.

„Sunt peste 10.000 de conaţionali, fiind una din comunităţile mari de români ale Spaniei. Din fericire, integrarea în cadrul comunităţii a fost una facilă, neavând probleme de discriminare sau de altă natură”, a declarat ea, citată de gazetaromaneasca.ro.

Florica Chiriţă a spus că în anul 2010 a înfiinţat Asociaţia Muntenia, „asociaţie culturală cu care am desfăşurat nenumărate acţiuni ce au promovat cultura României în cadrul societăţii spaniole, în prezent fiind preşedinta asociaţiei”.

————————————–

„Din 18 octombrie 2014, am devenit preşedinte al organizaţiei PSD Torrejon de Ardoz, acesta fiind şi debutul în politică. Alături de colegii socialişti din Spania, dorim să reprezentăm comunitatea românească la un nivel care să ne aducă cinste ca români şi să îmbunătăţim imaginea oarecum deteriorată de care avem parte. De asemenea, sunt membru militant al Partidului Socialist Spaniol (PSOE), partid înfrăţit cu PSD şi care a decis propunerea mea ca şi candidat la alegerile locale în funcţia de consilier local PSOE în Torrejon de Ardoz.”

Florica Chiriţă

————————————–

„Comunitatea românească din Torrejon de Ardoz numără peste 10.000 de suflete şi, cum am mai afirmat deja, este una dintre principalele comunităţi din Spania. Problemele cu care se confruntă sunt probleme general valabile în cadrul comunităţilor româneşti din Spania: şomajul şi dezrădăcinarea. Alături de colegii socialişti spanioli, vom milita pentru micşorarea diferenţelor sociale create în ultimii ani din cauza crizei economice şi sociale profunde cu care se confruntă Spania, voi milita pentru eradicarea cazurilor de abuzuri asupra tuturor categoriilor de cetăţeni ai Torrejonului, comunitari sau nu”, a mai declarat Florica Chiriţă.

Ea a explicat că unul dintre principalele sale proiecte este înfiinţarea unui centru CEPI (Centru de Participare şi Integrare în Comunitatea Madrid), „ca loc de întâlnire, unde cetăţenii români pot primi, sub îndrumare specializată, informaţii diverse, cursuri de formare profesională benefice reintegrării în piaţa muncii, ateliere practice şi multe alte activităţi”.

Un alt proiect al său este „dezvoltarea Cursurilor de Limbă, Cultură şi Civilizaţie Românească pentru copiii români din comunitate, atât de necesare în condiţiile unei puternice tendinţe de dezrădăcinare a tinerilor şi, nu în ultimul rând, crearea unor acţiuni culturale de promovare a culturii româneşti din Torrejon şi Spania”.

Autor articol: Ionut Mares

Comentarii

Spune-ti si tu parerea!