Romania, angajamente dure in fata FMI

Articol publicat in sectiunea Economie pe data 25 noiembrie 2013

Restructurarea „agresiva” a CFR Marfa, evaluarea pensiilor private obligatorii, majorarea taxelor locale, cresterea salariilor numai in functie de venituri, ajustarea dimensiunii sectorului public, respingerea legii privind falimentul personal si scaderea cotelor de contributii de asigurari sociale doar daca nu este afectat bugetul, sunt cateva din angajamentele asumate de Guvernul condus de Victor Ponta fata de Fondul Monetar International (FMI).

Guvernul si FMI au decis ca CFR Marfa sa fie restructurata „agresiv”, prin reducerea costurilor de personal, vanzarea vagoanelor invechite ca fier vechi si oprirea de livrari catre clientii care au acumulat datorii fata de companie. Pentru CFR Marfa a fost stabilita o noua tinta trimestriala de arierate, care sa ajunga la zero datorii, excluzand dobanzile si penalitatile pentru arieratele existente, se arata in scrisoarea de intentie convenita de Guvern cu Fondul Monetar International (FMI) si Comisia Europeana in aceasta luna. In document, privatizarea CFR Marfa este estimata sa fie finalizata in luna mai 2015. Intr-o ordonanta de urgenta pregatita de Guvern se arata ca CFR Marfa va renunta la o parte dintre angajati in 2014, persoanele disponibilizate urmand sa primeasca un venit lunar de completare dupa desfacerea contractului de munca.

Vanzarea a 51% din CFR Marfa catre Grup Feroviar Roman, companie detinuta de omul de afaceri Gruia Stoica, nu a putut fi finalizata pana la termenul limita, 14 octombrie, pentru ca unele banci creditoare ale CFR Marfa nu si-au dat acordul pentru schimbarea actionariatului, iar Consiliul Concurentei nu a avut timpul necesar pentru a se pronunta asupra tranzactiei.

 

Taxe locale mai mari

Guvernul s-a angajat in fata FMI ca nivelul taxelor pe proprietate impuse persoanelor fizice vor putea fi majorate „la latitudinea” autoritatilor locale, pentru a reduce astfel riscul acumularii de arierate si inregistrarii unui deficit la nivel teritorial.

Recent, agentia Mediafax a prezentat un proiect de modificare a Codului Fiscal elaborat la nivelul Guvernului, care stabileste ca impozitele si taxele locale vor putea fi majorate suplimentar pentru persoanele fizice cu mai mult de 20%, aceasta limita-maxima la care primarii sunt obligati in prezent sa se raporteze urmand sa fie eliminata de Guvern pentru proprietarii persoane fizice si mentinuta doar pentru firme. Modificarea va fi argumentata prin „dificultatile financiare” ale autoritatilor locale si necesitatea protectiei mediului de afaceri.

Pe de alta parte, Executivul a promis Fondului Monetar International ca va gasi solutii alternative, daca instantele specializate in judecarea proceselor in care sunt denuntate clauzele abuzive din contractele de prestari servicii, inclusiv credite, nu vor reusi sa evite amenintarile pentru stabilitatea financiara. Guvernul promite ca se va asigura ca noua instanta specializata in astfel de procese va fi rapid pregatita sa functioneze, inclusiv cu alocari bugetare, si ca vor fi luate toate masurile necesare pentru a asigura aplicarea „armonizata” a prevederilor legale, inclusiv prin pregatirea judecatorilor.

 

Majorari salariale in functie de venituri

Guvernul a promis totodata FMI ca va continua sa ajusteze dimensiunea sectorului public, prin neinlocuirea angajatilor care ies din sistem in urma concedierii, demisiei sau pensionarii si prin identificarea suprapunerilor de atributii ale angajatilor. Executivul se va asigura astfel ca este realizata o incadrare mai rapida in grila de salarizare din sectorul bugetar.

In plus, cheltuielile cu salariile din sectorul public ar urma sa creasca cu un miliard lei incepand de anul viitor, dar jumatate din aceasta suma va fi distribuita in al doilea semestru si depinde de evolutia veniturilor la buget in raport cu asteptarile.

De asemenea, Guvernul s-a angajat fata de FMI si CE sa scada cotele de contributii de asigurari sociale fara sa afecteze bugetul, masurile de compensare fiind axate in principal pe largirea bazei de impozitare, unde exceptii importante se regasesc in prezent la veniturile din drepturi de autor si PFA. Guvernul a anuntat la finalul negocierilor recente cu FMI ca intentioneaza sa reduca CAS cu 5 puncte procentuale de la mijlocul anului viitor, dupa ce a esuat sa convinga expertii internationali ca ar avea spatiu fiscal pentru a aplica o reducere de 1-2 puncte procentuale chiar de la 1 ianuarie 2014.

 

Legea falimentului personal mai asteapta

Guvernul s-a angajat din nou fata de FMI si CE ca va lua toate masurile pentru a nu fi adoptata legislatia privind falimentul personal si nici alte propuneri legislative privind recuperarea datoriilor, pe motiv ca ar putea fi „subminata” disciplina de plata a ratelor la credite. „Deoarece conservarea disciplinei de rambursare a creditelor in randul debitorilor contribuie semnificativ la stabilitatea financiara, vom lua toate masurile pentru a evita adoptarea unor initiative legislative, precum legea insolventei personale sau propuneri legate de legea privind recuperarea datoriilor care ar submina disciplina de credit”, se arata in scrisoarea de intentie. Acest angajament este preluat in mod consecvent in scrisorile suplimentare de intentie convenite de autoritati cu institutiile internationale creditoare in ultimii ani.

Executivul a transmis FMI ca evalueaza pensiile private obligatorii si impactul acestora asupra sistemului de pensii si a dezvoltarii pietei de capital, precizand ca urmareste reducerea poverii fiscale fara impact bugetar, ceea ce sugereaza o posibila limitare a cotelor distribuite fondurilor private. „Am inceput sa intreprindem o analiza exhaustiva pentru a evalua performanta pilonului II de pensii (pensiile private obligatorii) si implicatiile acestuia pentru sustenabilitatea si adecvarea sistemului de pensii, precum si asupra dezvoltarii pietei de capital romanesti. Evaluam, de asemenea, optiuni de reducere a poverii fiscale intr-un mod neutru pentru buget”, se arata in documentul citat.

Desi formularea este ambigua, pe cale logica se poate deduce ca Executivul are in vedere cel putin scaderea cotei de contributie atribuite fondurilor de pensii private obligatorii. De altfel, mai multe surse au declarat, pentru Mediafax, ca expertii FMI au discutat cu autoritatile romane posibilitatea de a ingheta sau reduce cota distribuita catre fondurile de pensii private obligatorii, si chiar de a nationaliza integral sau partial sumele deja stranse de acestea, asa cum s-a intamplat in Ungaria sau Polonia.

 

Reglementari la procedura insolventei

Guvernul a oferit asigurari Fondului ca pana la finele lunii decembrie va inainta Parlamentului un nou proiect care sa reglementeze procedura insolventei, cu prevederi mai clare care sa sprijine salvarea din timp a afacerilor viabile si sa asigure „iesirea rapida” a firmelor neviabile.

In acelasi timp, Guvernul va redacta in decembrie o lista a investitiilor centrale si locale pentru care alocarile bugetare vor fi suspendate, apreciindu-se ca sunt ineficiente din cauza costurilor si a termenelor de executie depasite, iar dupa un proces de reevaluare, o parte dintre proiecte vor fi anulate definitiv. Lista proiectelor pentru care finantarea va fi sistata urmeaza sa fie redactata pana la sfarsitul acestui an, iar anularea unei parti dintre acestea este prevazuta pana la finele lunii martie 2014. Procedura este necesara pentru a fi asigurate suficiente resurse pentru proiectele guvernamentale considerate prioritare.

Consiliul Director al Fondului Monetar International a aprobat, pe 27 septembrie, scrisoarea de intentie transmisa de autoritatile romane si incheierea unui nou acord stand-by cu Romania, cu o durata de doi ani, in valoare de 2 miliarde euro, care va fi tratat ca preventiv. O misiune a FMI s-a aflat la Bucuresti in perioada 22 octombrie – 5 noiembrie pentru prima evaluarea a celui de-al treilea acord. Discutiile s-au axat pe ultima rectificare bugetara din 2013 si constructia bugetara pentru anul viitor.

 

Taieri de fonduri la Sanatate, Cultura, Justitie

Presedintia, Parlamentul, Curtea Constitutionala, SRI si Ministerele Dezvoltarii si Administratiei, Apararii, Muncii, Agriculturii, Educatiei, Transporturilor vor primi mai multi bani in 2014 fata de acest an, in timp ce bugetele ICCJ, Justitiei, Internelor, Sanatatii, Culturii, ANI, CSM vor fi taiate. Situatia se refera strict la bugetele ministerelor si altor institutii, nu la ansamblul domeniului care este finantat si din alte surse, precum de catre Casa Nationala a Asigurarilor de Sanatate in cazul domeniului sanatatii. In ceea ce priveste bugetul de cheltuieli al fondului national al asigurarilor sociale de sanatate al Casei Nationale a Asigurarilor de Sanatate (CNAS), acesta este estimat pentru anul viitor la 22,55 miliarde lei, fata de 22,59 miliarde lei in acest an, respectiv cu 0,14% mai putin.

Raportat la bugetul consolidat de cheltuieli impartit pe domenii, care include nu doar bugetul ministerelor de resort, ci si alocarile din partea primarilor si alte surse, Asistenta Sociala, Sanatatea, Transporturile si Educatia sunt domeniile care vor avea in 2014 cel mai mare volum de cheltuieli bugetare, in timp ce Agricultura, Apararea si Mediul sunt in coada acestui clasament.

Foto: Guvernul Romaniei

Autor articol: Ionut Mares
Etichete: , , , , , , , , , ,

Comentarii

Spune-ti si tu parerea!