România, bine securizată

Articol publicat in sectiunea Politică internă pe data 1 aprilie 2016

Eduard Hellvig_SRIBilanțul SRI pe 2015 a arătat că România a fost, deocamdată, ferită de incidente de securitate și terorism. În alocuțiunea sa, susținută în prezența președintelui Klaus Johannis, directorul serviciului Eduard Hellvig a adus informații și argumente privind buna funcționare a SRI și deschiderea acestuia spre cooperarea cu statele europene.

„Suntem performanți pentru că am prevenit orice posibil atentat terorist în România, am sprijinit determinant justiția în combaterea corupției la nivel înalt, am ținut sub control extremismul și crima organizată, am construit un nivel adecvat de securitate cibernetică, am furnizat permanent decidenților și partenerilor noștri intelligence de calitate”, a spus directorul SRI. El a arătat, de asemenea, ca pe parcursul anului trecut zece cetățeni străini au fost expulzați din România din rațiuni de securitate națională, 336 au fost opriți la graniță. Alte 9.000 de persoane nu au acces pe teritoriul național. Conform declarațiilor directorului său, Serviciul Român de Informații a trimis organelor de aplicare a legii peste 3.800 de informări și factorilor de decizie ai aproape 10.000 de informații, toate privind riscuri cu impact la nivel național. Cât despre specialiștii SRI și IT, aceștia au gestionat peste 550.000 de alerte cibernetice.

Eduard Hellvig a precizat și că modificările legislative survenite ca urmare a deciziei CCR privind interceptările „nu au impact major pentru ofițerii de informații”. Prioritățile pentru 2016 sunt: prevenirea terorismului pe teritoriul național și sprijinirea efortului internațional de combatere a acestui flagel. „Vrem să păstrăm și să dezvoltăm cele peste 100 de parteneriate active, cu accent pe relațiile regionale. România este astăzi o redută de securitate, dar avem grijă să nu ne transformăm într-o insulă între vecinii noștri”, a precizat Hellvig.

La rândul său, președintele Klaus Iohannis a declarat: „Cetățenii așteaptă de la Serviciu două lucruri în mod special: să fie în siguranță și să le fie respectate drepturile și libertățile. În ambele direcții, SRI are o datorie importantă. Absența unei legislații coerente, unitare și actualizate în materie de securitate națională rămâne o temă sensibilă. Avem nevoie de o reformă legislativă, care necesită timp, dezbatere și coordonare, dar nu mai poate întârzia”.

 

La CCR e criză de creioane

„Nu am vrut să atacăm nici SRI-ul, nici pe altcineva”, declara președintele CCR, Augustin Zegrean, după bilanțul pozitiv al SRI și sprijinul declarat al președintelui Johannis. „Mai degrabă aș spune că s-au spus lucrurilor pe nume. Sigur că sunt anumite activități specifice pe care ei le fac. Nu poți să pui la pisică clopoței și s-o trimiți să prindă șoareci. Și nu cred că asta se dorește în domeniul acesta al siguranței naționale, ei nu sunt afectați cu nimic.”

Brusca schimbare de discurs a președintelui CCR are loc pe fondul intensificării luptei antiteroriste desfășurate de SRI pe teritoriul național și, mai ales, al succeselor obținute, până acum, în numeroase domenii de investigație. Augustin Zegrean, care nu prea dădea declarații până acum, nu se zgârcește la cuvinte de această dată. El explică astfel: „Constituția spune că în situația în care un text dintr-o lege sau o lege în ansamblul ei sunt declarate neconstituționale, dacă este vorba de o ordonanță – guvernul, dacă este vorba de o lege – Parlamentul este obligat să pună de acord legea respectivă cu decizia Curții Constituționale. Și acest lucru tocmai s-a întâmplat, deci s-a dat o ordonanță, am văzut că s-a publicat astă noapte împreună, deodată cu decizia noastră s-a publicat și ordonanța prin care se încearcă să se rezolve această problemă. (…) Având în vedere textul de lege, pur și simplu, textul din articolul 142, alin. 1, din Codul de Procedură Penală, care în paranteză fie spus a fost introdus în 2014, deci până în 2014 lucrul ăsta nu existase în legislația românească, care spunea, deci o sintagmă acolo care spune și alte instituții specializate ale statului. Ei, acest text, noi am căutat în toată legislația care sunt alte instituții specializate ale statului care fac activitate de urmărire penală, or nu am găsit așa ceva.” Și adaugă o informație destul de ciudată: „Se spune în lumea asta a constituționaliștilor că judecătorul constituțional are doar gumă de șters, nu și creion de scris”. Cu alte cuvinte, judecătorii n-au nici cea mai mică idee despre felul în care ar trebui reformulată o lege ca să fie constituțională…

Autor articol: Amira Damian

Comentarii

Spune-ti si tu parerea!