ROMANII CARE CONSTRUIESC MAREA BRITANIE

Articol publicat in sectiunea Muncă, Reportajul săptămânii pe data 18 noiembrie 2012

Diaspora romaneasca_Romanii care construiesc Marea Britanie1

 

Accidente in tacere

 

Romanii si bulgarii care reusesc sa obtina un NINo trebuie sa faca fata si altor dificultati pe care generatiile anterioare de imigranti din Uniunea Europeana nu le-au avut.

Majoritatea joburilor din constructii se obtin prin intermediul unor agentii de plasare care au obiceiul de a recruta dintr-o anumita comunitate de imigranti. Respectivele agentii functioneaza ca subcontractori pentru firme mai mari, punandu-le la dispozitie forta de munca intr-un timp foarte scurt si ocupandu-se si de actele aferente.

Potrivit avocatilor si expertilor in munca, e foarte putin probabil ca romanii si bulgarii care isi gasesc de lucru prin astfel de agentii sa se planga de conditiile periculoase de munca sau de salariile mici. Multi se tem ca vor fi trecuti pe o lista neagra, in conditiile in care alternativa lor de a-si gasi un loc de munca in alt domeniu sunt limitate de restrictiile existente.

Remus Robu, un avocat al firmei britanice Levenes, se ocupa de multe cazuri de accidente de munca in care victime sunt cetateni romani sau bulgari. „Din pacate, sunt persoane care isi pierd slujba atunci cand fac o cerere de despagubire”, a spus Robu.

Un proprietar roman al unei firme mici de constructii, care a acceptat sa vorbeasca sub protectia anonimatului, a confirmat ca exista o lista neagra neoficiala pentru muncitorii considerati ca fac probleme. Dar acest sistem, spune el, nu difera cu nimic de ceea ce se intampla in alte industrii.

„Tu ai angaja pe cineva care a depus o plangere impotriva ta?”, a spus el.

Firmele de constructie mici incearca sa evite sa aiba plangeri impotriva lor pentru ca pot face foarte dificila obtinerea de contracte in viitor.

————————————–

„Sunt foarte multumit de modul cum Autoritatea de Sanatate si Siguranta mi-a rezolvat cazul. Au ajuns pe santier la zece minute dupa accident si toate firmele responsabile au fost anchetate.”

Marcel, Romania

————————————–

 

 

Economia gri

 

In aceeasi masura in care descurajeaza muncitorii sa ceara conditii de munca mai bune, agentiile de recrutare ofera romanilor si bulgarilor salarii mai mici decat muncitorilor de alte nationalitati. Multe agentii retin de multe ori diferite comisioane din venitul celor carora le gasesc de lucru, iar in unele cazuri, o alta agentie, care efectueaza efectiv plata, retine un alt comision de administrare pentru acest serviciu.

Cetatenii din Romania si Bulgaria – obligati sa lucreze ca PFA – nu se pot proteja in niciun fel de aceste taieri salariale. Persoanele fizice autorizate in Marea Britanie nu au dreptul la salariul minim de 6,19 lire pe ora. Mai mult, desi conform legii, persoanele fizice autorizate isi declara singure veniturile si platesc taxe conform acestora la sfarsitul anului fiscal, in industria de constructii muncitorii PFA sunt in mod automat taxati 20% la fiecare salariu. Este o schema fiscala care se aplica in Marea Britanie numai sectorului de constructii.

Cel mai mare sindicat din constructii, UCATT, solicita ca acest sistem fiscal sa fie eliminat, pe motivul ca incurajeaza o forma ilegala de PFA. Si Partidul Laburist, aflat acum in opozitie in Marea Britanie, a cerut de curand ca aceasta schema sa fie revizuita.

Un inalt oficial dintr-una din cele mai puternice asociatii profesionale ale companiilor de constructii din Marea Britanie a afirmat ca muncitorii care se incadreaza in categoria „falselor PFA-uri” sunt la fel de vinovati precum angajatorii lor de subminarea colegilor care lucreaza legal.

„Ambele parti au de castigat din incalcarea legii. Ca atare, acei cetateni romani si bulgari care accepta sa lucreze ilegal ca PFA nu pot fi considerati simple victime”, a spus Peter O’Connell, expert in cadrul Federation of  Master Builders.

Stephen Ratcliffe, director in UK Contractors Group, o asociatie care reuneste companii de top din constructii in Marea Britanie, a spus ca ar trebui sa fie urmarite penal acele firme care fac evaziune fiscala si incalca drepturile salariale si de protectia muncii. Atat O’Connel, cat si Ratcliffe insista ca niciunul dintre membrii organizatiilor pe care le reprezinta nu se afla in aceasta situatie.

Institutia reprezentativa pentru sectorul agentiilor de recrutare, The Recruitment and Employment Confederation, a refuzat sa comenteze subiectul, in ciuda repetatelor solicitari la un interviu.

———————————–

„Odata, o agentie mi-a retras 30% taxe, in loc de 20%. O doamna mi-a spus la telefon ca imi vor retine 30%, plus comisionul agentiei de plasare, plus comisionul agentiei care facea efectiv plata. Asta e sistemul: cele doua agentii lucreaza mana in mana si fiecare ia ceva din banii mei.”

Florin, Romania, geamgiu

———————————–

Avand in vedere ca obtinerea unei slujbe prin intermediul unei agentii de recrutare poate conduce la venituri mult diminuate din cauza numeroaselor deduceri si comisioane, multi cetateni romani si bulgari aleg sa lucreze in afara sistemului. Printre zilierii care isi cauta de munca in fata depozitului Wickes se afla unii care, desi au un numar de asigurari sociale, aleg sa nu il foloseasca.

Un muncitor roman care nu a fost de acord sa isi dea numele a declarat ca se afla in Marea Britanie de sase ani si ca plateste taxe in mod regulat, dar ca isi completeaza venitul lucrand la negru. „Unii ma cheama sa le zugravesc casa. Daca imi cer factura, pot sa le dau. Daca nu imi cer, nu le dau.” „M-am saturat sa lucrez prin agentie”, a spus el. „Isi iau comisioane mult prea mari din banii pe care eu ii castig.”

Multi dintre zilierii de la Wickes castiga in medie 50 de lire pe zi. Spre deosebire de acestia, un muncitor roman care lucreaza legal ca PFA prin intermediul unei agentii castiga 80 de lire pe zi. Cu alte cuvinte, cu doar 30 de lire mai mult decat zilierii, din care va plati mai departe asigurari sociale si taxe pe venit.

Pe de alta parte insa, agentiile de recrutare spun ca ele acorda acelasi salariu, indiferent de nationalitate, dar reprezentantii sindicatelor confirma ca un muncitor britanic sau polonez are sanse sa fie platit cu 9 sau 10 lire pe ora pentru o slujba pentru care un roman sau bulgar ar primi numai 5 sau 6.

Pentru ca lor nu le sunt impuse restrictii de munca, polonezii si britanicii au mult mai multe sanse sa isi negocieze salariul sau, pur si simplu, sa isi gaseasca de lucru in alte domenii. Romanii si bulgarii vor tinde sa accepte orice li ce ofera, pentru ca au mult mai putine optiuni pe piata muncii.

————————————–

„Am obtinut numarul de asigurari sociale de-abia a patra oara si a trebuit sa platesc 200 de lire unui specialist ca sa ma ajute sa obtin contractele si facturile de care aveam nevoie ca dovada ca lucrez ca PFA.”

Costel, Romania

————————————–

 

 

„Benefic pentru economie”

 

Criticii spun ca regulile impuse cetatenilor romani si bulgari creeaza un sistem care priveaza statul britanic de taxe si impozit la buget, submineaza forta de munca autohtona si favorizeaza exploatarea muncitorilor imigranti.

Parlamentarul laburist Jim Sheridan pledeaza pentru o legislatie mult mai stricta in privinta agentiilor de recrutare din domeniul constructiilor, asa cum se intampla in agricultura.

Altii solicita ca numarul celor care lucreaza PFA in constructii sa fie redus prin obligarea companiilor sa angajeze muncitorii in mod direct, pe statul de plata. Aceasta masura ar insemna, insa, costuri mai mari pentru angajatori, care ar trebui sa plateasca pentru fiecare angajat asigurari sociale de aproape 14 la suta.

Reprezentantul sindicatului UCATT, Dave Allen, crede ca acest lucru nu se va intampla, intrucat marile companii ar ramane cu mai putini bani. „Guvernul stie ca daca toata lumea ar fi angajata in mod direct, si nu ca PFA, economia ar avea de suferit”, spune el.

Bridget Anderson, director adjunct si cercetator senior la think-tank-ul COMPAS, apartinand Oxford University, e de parere ca Guvernul ar trebui cel putin sa se asigure ca toti muncitorii, britanici sau imigranti, PFA sau angajati direct, beneficiaza de salariul minim, o prevedere de care in acest moment se bucura numai angajatii.

Anderson e de parere ca argumentul conform caruia restrictiile de munca protejeaza muncitorii britanici este gresit: masura nu a facut decat sa submineze angajatii existenti si sa sprijine firmele, punandu-le la dispozitie o forta de munca docila.

„Cu cat te concentrezi mai mult sa controlezi imigratia, cu cat introduci mai multe masuri tranzitorii, cu atat creezi o forta de munca dezirabila pentru angajatori”, a spus Bridget Anderson.

Tarile membre UE nu ii pot impiedica pe cetatenii altor tari UE sa calatoreasca cu scopul de a-si gasi de munca. Ele pot numai sa introduca „masurii tranzitorii”, precum cele pe care Marea Britanie le-a impus romanilor si bulgarilor.

Marea Britanie este doar una dinte tarile membre care a instituit astfel de restrictii. Decizii similare au fost luate de Austria, Germania, Belgia, Franta si Olanda. Conform legii, aceste restrictii trebuie suspendate la 1 ianuarie 2014. Cu toate acestea, o declaratie a Agentiei pentru Frontiere din Marea Britanie (UK Border Agency) confirma ca vor exista masuri similare pentru toate viitoarele state membre ale Uniunii Europene, astfel incat „Marea Britanie sa aiba de castigat de pe urma imigratiei si piata interna a muncii sa nu fie afectata”.

Agentia pentru Frontiere, ministrul insarcinat cu probleme de imigratie si Departamentul de Munca si Pensii (Department for Work and Pensions) au refuzat un interviu pentru acest articol.

 

————————————–

„Le spun clientilor mei de la inceput ca nu accept cecuri si nu emit facturi. Daca sunt de acord, bine, daca nu, nu. Castig pana la 3.000 de lire pe luna.”

Ion, Romania

 

„Stau in aceeasi camera cu mama si platim chirie o suta de lire pe saptamana. Imi caut de munca la Wickes pentru ca trebuie sa platim chiria. Daca n-o platesc, ma dau pur si simplu afara.”

Ergean, Romania

 

„N-am niciun fel de acte si n-am lucrat niciodata la o firma de constructii. In loc sa imi gasesc de munca printr-o agentie de recrutare care ma taxeaza 40 de lire pe saptamana, mai bine stau in fata la Wickes si sper sa prind ceva cu 80 de lire intr-o zi buna.”

Paul, Romania

 

„Nu stiu de ce am venit de fapt in Marea Britanie. Am fost respinsa la NINo o data si tocmai am aplicat a doua oara. Daca ma refuza si acum, mai incerc o singura data si dupa aceea ma intorc acasa.”

Mihaela (camerista), Romania

————————————–

 

Reportaj realizat de Sorana Stanescu

 

————————————–

Sorana Stanescu este jurnalist in Bucuresti. Acest articol a fost produs in cadrul programului Balkan Fellowship for Journalistic Excellence si este o initiativa a Robert Bosch Stiftung si ERSTE Foundation, in cooperare cu Balkan Investigative Reporting Network. Editor: Neil Arun.

————————————–

 

Pagina 2 din 2:Pagina precedentă


Comentarii

Spune-ti si tu parerea!