ROMÂNII, MASĂ DE MANEVRĂ POLITICĂ?

Articol publicat in sectiunea Politică internă, Reportajul săptămânii pe data 14 aprilie 2014

Diaspora romaneasca_Romanii, masa de manevra politica

Se pare că politicienii din Marea Britanie au ceva cu românii care s-au stabilit în Marea Britanie. Altfel cum se explică faptul că, de peste un an de zile, locuitorii României apar atât de des în discursurile rostite cu patos de cei mai importanți reprezentanți ai marilor formațiunilor politice care se luptă pentru putere la Londra? De ce oameni de stat, reprezentanți ai Guvernului, cei din opoziția parlamentară, ca și euro-parlamentarii britanici se referă frecvent, și nu în termeni foarte „agreabili”, la noi, comunitatea românilor din Regatul Unit?

Nu suntem nici măcar 200.000 de oameni, după cum spun statisticile oficiale… Și totuși, am ajuns cea mai importantă miză electorală, într-o țară cu nu mai puțin de 60 milioane de locuitori. Aceasta, în ciuda prezenței mult mai numeroase a chinezilor, indienilor, pakistanezilor sau polonezilor…

Oare ce au cu noi? Care este, în realitate, rațiunea care îi împinge pe cei care fac politică în Regatul Unit să se ia de români, de România și de tot ce pare românesc?

 

 

Ce au cu noi?!

 

De peste un an, românii din Marea Britanie au fost transformaţi în „ţintele” electorale ale politicienilor britanici. Iar discursurile anti-româneşti de pe scena politică a regatului Unit continuă şi în prezent, cu doar câteva săptămâni înainte de alegerile euro-parlamentare şi locale programate a se desfăşura în 22 mai. „De ce?” – i-am întrebat pe câţiva români, cunoscători ai mediului politic de la Londra…

Cinci întrebări formulate de reprezentanţii redacţiei Diaspora Românească au fost transmise către oameni politici români de la Londra, euro-parlamentari, reprezentanţi ai unor asociaţii sau oameni de rând, preocupaţi de locul comunităţii româneşti în actuala societate britanică. Au răspuns iniţiativei noastre:  Iolanda Costide, preşedintele Comitetului de Iniţiativă PNL Londra, candidat liberal democrat 2014, Caledonian Ward, Islington, Londra; Petru Constantin Luhan, parlamentar european ales pe listele PD, membru al grupului euro-parlamentar EPP Group; Costel Petre, preşedintele asociaţiei România în Mileniul III, fost preşedinte al organizaţiei Diaspora, în cadrul formaţiunii politice româneşti Forţa Civică;  Alexandru Petrescu, vicepreşedinte PSD Diaspora, preşedinte PSD Anglia.

Prezentăm integral răspunsurile primite de la aceştia:

 

 

Imigranţi vs. britanici

 

Diaspora Românească: Există, în prezent, un curent de opinie anti-imigraţie în opinia publică britanică?

Iolanda Costide: De-a lungul anilor, Marea Britanie a cunoscut valuri de sentimente anti-imigraţie. Nu trebuie decât să ne amintim de vestitul discurs al lui Enoch Powell din 1968, cunoscut sub numele de „Rivers of Blood”. În acest discurs, Powell ataca în modul cel mai dur Guvernul zilei, pe care îl considera «nebun» pentru că permitea, în fiecare an, intrarea în ţară a 50.000 de membri de familii imigrante. S-a schimbat doar ţinta acestor sentimente, trecând de la comunitatea din West Indies (vezi obiectul discursului lui E. Powell), la irlandezi, la est-europeni şi acum, specific, la români şi bulgari  (…)

Nu ar fi corect să susţinem, însă, că aceste sentimente sunt împărtăşite de toate păturile sociale sau intelectuale ale publicului britanic, în mod egal. Xenofobia este acută, de exemplu, în estul Londrei, în rândul clasei de muncitori, sau la ţară, în rândul comunităţilor ultra tradiţionale engleze, care nu sunt cosmopolite.

Petru Luhan: Din păcate, în opinia publică britanică există un puternic curent anti-imigraţie, chiar şi unul anti-românesc. Acesta este amplificat şi întreţinut de o parte a presei şi a politicienilor din Marea Britanie, care, după cum bine ştiţi, au alarmat populaţia în privinţa unei invazii a românilor odată cu expirarea permiselor de muncă.

Costel Petre: Manifestările anti-imigraţie înregistrate în cadrul societăţii britanice în acest moment sunt încă departe de a fi un adevărat curent de opinie. Această retorică mai degrabă este alimentată de un număr de vectori de opinie proeminenţi, dar nu are caracteristicile necesare încă pentru a deveni o concepţie generală a societăţii britanice. Din păcate, nu este pentru prima oară când se înregistrează astfel de comportamente în Marea Britanie.

Alexandru Petrescu: Englezii sunt un popor fără înclinaţii anti-imigraţioniste – pot spune acest lucru în calitate de cetăţean britanic şi român, experimentând Marea Britanie atât la nivel social, cât şi profesional începând cu toamna anului 1996, evoluând de la stadiul de student la nivelul de directorat în board-urile a diferite companii din zona financiară a Londrei.

Din păcate, în ultimii trei ani, politica conservatorilor şi liberalilor la guvernare nu generează soluţii în plan practic pentru redresare economică şi acest lucru se transpune în confruntarea cu opoziţia prin apel la argumente de natură anti-imigraţie în speranţa atragerii acelor segmente minoritare din populaţia britanică care vibrează la acest tip de mesaj.

——————————————

„Practic, unii politicieni au  susţinut că numărul imigranţilor a crescut din cauza intrării în Uniunea Europeană a ţărilor din estul Europei. Nimic mai puţin adevărat! De fapt, cea mai mare parte a imigranţilor vin din afara Uniunii Europene, în special din China şi India.”

Petru Constantin Luhan, parlamentar european ales pe listele PD, membru al grupului euro-parlamentar EPP Group

——————————————

 

 

Recesiunea economică este de vină….

Londra_ Iolanda Costide, Petru Constantin Luhan, Costel Petre si Alexandru Petrescu

Diaspora Românească: Intensificarea atitudinilor xenofobe din ultimele luni au stârnit frustrarea a numeroşi români stabiliţi în această ţară. Sunt aceste manifestări motivate mai ales de convingeri euro-sceptice sau au la bază o pornire împotriva imigraţiei în general?

Iolanda Costide:  Atitudinea intransigentă împotriva libertăţii de mişcare pe piaţa de lucru în Marea Britanie este o rezultantă a perioadei de recesiune economică. Sentimentele anti-europene (anti UE) se intensifică sau descresc odată cu situaţia economiei în Marea Britanie sau a economiei globale, așa cum şi numărul persoanelor care încearcă să trăiască şi să lucreze în această ţară este în funcţie de acelaşi factor.

Petru Luhan: Convingerile euro-sceptice au mers mână în mână cu cele anti-imigraţioniste. Practic, unii politicieni au  susţinut că numărul imigranţilor a crescut din cauza intrării în Uniunea Europeană a ţărilor din estul Europei. Nimic mai puţin adevărat! De fapt, cea mai mare parte a imigranţilor vin din afara Uniunii Europene, în special din China şi India.

Intensificarea atitudinilor xenofobe este extrem de gravă şi nu face nimănui vreun favor. Xenofobia şi rasismul încalcă flagrant valorile Uniunii Europene şi pun în pericol viitorul UE.

Costel Petre: Ne aflăm în faţa unor reacţii de autoprotecţie a unei părţi a societăţii britanice ca rezultat al şocului crizei economice majore prin care trece Marea Britanie, împreună cu restul Europei şi al planetei, ca şi al măsurilor drastice de redresare bugetară luate de guvernul Cameron odată cu instalarea sa la putere în anul 2010. Euro-scepticismul și anti-imigraţia sunt doar două expresii ale aceleiaşi traume economico-sociale, care afectează nu numai Marea Britanie, dar şi restul continentului european. Ascensiunea vectorilor purtători ai mesajelor extremiste este o consecinţă a dramei prin care trece Europa.

Alexandru Petrescu: Orice atitudini xenofobe justifică frustrarea românilor, bulgarilor sau oricăror alte comunităţi ce astăzi trăiesc în Marea Britanie.

Este important de menţionat că gândirea euro-sceptică în Regatul Unit are o susţinere importantă, însă ea nu are ca pilon politic central măsuri de anti-imigraţie. Euro-scepticismul militează pentru o autonomie totală în ceea ce priveşte distribuţia şi prioritizarea fondurilor bugetare detrimentală contribuţiilor actuale la bugetul european, precum şi reglementări proprii pe o plajă largă de activităţi la nivel administrativ, local şi central, inclusiv politica de imigraţie.

Nu aş dori să se inducă ideea de similaritate între susţinătorii euro-sceptici şi cei ce propagă prin mesaj măsuri anti-imigraţie.

——————————————

Xenofobia este acută, de exemplu, în estul Londrei, în rândul clasei de muncitori, sau la ţară, în rândul comunităţilor ultra tradiţionale engleze, care nu sunt cosmopolite.”

Iolanda Costide, preşedintele Comitetului de Iniţiativă PNL Londra, candidat liberal democrat 2014, Caledonian Ward, Islington, Londra

——————————————

 

 

Scopul scuză mijloacele…

 

Diaspora Românească: Reprezentanţii Partidului Conservator aflat la guvernare şi ai formaţiunii politice extremiste UK Independence Party (UKIP) au fost cei care au lansat cele mai agresive atacuri referitoare la prezenţa românilor și bulgarilor în Marea Britanie. Care sunt scopurile electorale ale acestor formaţiuni politice?

Iolanda Costide: Nu pot să spun că conservatorii au lansat un atac împotriva românilor şi bulgarilor, în mod specific. Discursul lor a fost în mod atent orchestrat spre imigraţie ca un fenomen general. Există, desigur, petiţia semnată de politicienii conservatori prin care s-a cerut extinderea restricţiilor aplicate românilor şi bulgarilor pentru încă cinci ani, dar această propunere trebuie înţeleasă ca o sugestie de natură pur pragmatică, cu un efect imediat, nu ca o consecinţa a xenofobiei.

Să ne amintim, de asemenea, că în 2013, David Owen (Lord Owen) – fostul ministru de externe laburist, reformatorul vieţii politice britanice (unul dintre membrii grupului „the Gang of Four”, care au format în 1981 un nou partid politic), lider al Partidului Social-Democrat, cel care cunoaşte atât de bine estul  Europei, fiind co-preşedinte al Conferinţei pentru Fosta Iugoslavie – publica un articol prin care sfătuia Parlamentul şi Comisia Europeană să extindă restricţiile aplicate românilor şi bulgarilor pentru încă cinci ani, până în 2019. Era vorba tot de o «soluţie practică» oferită de un politician, dar nu în scopuri electorale.

Petru Luhan: Scopurile UKIP sunt foarte clare: un scor bun la alegerile europarlamentare în 2014 şi la cele generale din 2015. Românii şi bulgarii au ajuns carne de tun în campania electorală a lui Nigel Farage şi partidului UKIP, pe care îl conduce. Discursul UKIP a prins pentru că face apel la temerile oamenilor de rând faţă de străini (că sunt hoţi şi cerşetori, că le vor lua joburile, că vor pune presiune pe sistemul social etc.).Din păcate, retorica anti-românească a fost preluată şi de prim-ministrul David Cameron.

Costel Petre: Ca orice partid politic, atât conservatorii, cât și independenţii (UKIP) urmăresc atragerea a cât mai multe voturi. Dacă pentru conservatori, liberalizarea pieţei muncii şi respectiv încercările de blocare a acestui proces pentru cetăţenii români şi bulgari au reprezentat o ocazie pentru a-şi demonstra ataşamentul faţă de proprii votanţi, pentru UKIP, românii şi bulgarii reprezintă o ţintă uşoară, potrivită pentru a-şi susţine singura idee politică pe care o promovează: izolarea politică a Marii Britanii de restul Europei. Deşi diferite, ambele abordări creează un imens disconfort imigranţilor români din Marea Britanie, a căror încredere faţă de principiile generoase ale Uniunii Europene este greu pusă la încercare. Cetăţenii români care au decis să lucreze în Marea Britanie au luat această hotărâre bazându-se pe principii care le-au fost prezentate de Uniunea Europeană ca fiind general valabile şi pe care ei le văd astăzi contestate în Marea Britanie.

Alexandru Petrescu: Scopurile electorale ale celor ce susţin anti-imigraţionismul sunt evidente – epuizarea argumentelor de natură economică şi socială îi împinge pe unii politicieni, de cele mai multe ori periferici fenomenului politic, să emită argumente false împotriva celor care prin prezenţa lor în Regatul Unit ar crea disfuncţionalităţi sistemului. Este total eronată inducerea acestei idei şi câştigul electoral este unul superficial şi de puţină durată.

De altfel pe data de 8 februarie 2014, a avut loc un simpozion în Hull, organizat de colegii din Yorkshire, sub auspiciile PSD Anglia, cu tema „Say NO to discrimanation!”, la care au participat oficiali din România şi reprezentanţi ai parlamentului britanic, prin prezenţa parlamentarului laburist Diana Johnson.

Concluziile desprinse şi mesajul parlamentarului britanic Diana Johnson au fost că perpetuarea ideilor anti-imigraţie de către unii politicieni nu sunt o trăsătura generală a politicii sociale din Regatul Unit şi se lucrează pentru o izolare a celor care îşi fac o identitate politică din a denigra pe nedrept pe cei care susţin dezvoltarea economică a Marii Britanii.

——————————————

Ca orice partid politic, atât conservatorii, cât și independenţii (UKIP) urmăresc atragerea a cât mai multor voturi. Dacă pentru conservatori, liberalizarea pieţei muncii şi respectiv încercările de blocare a acestui proces pentru cetăţenii români şi bulgari au reprezentat o ocazie pentru a-şi demonstra ataşamentul faţă de proprii votanţi, pentru UKIP, românii şi bulgarii reprezintă o ţintă uşoară, potrivită pentru a-şi susţine singura idee politică pe care o promovează: izolarea politică a Marii Britanii de restul Europei.”

Costel Petre, preşedintele Asociaţiei România în Mileniul III, fost preşedinte al organizaţiei Diaspora, în cadrul formaţiunii politice româneşti Forţa Civică

——————————————

Pagina 1 din 2:Pagina următoare

Autori articol: Marcel Istrate, Oana Padureanu

Comentarii

Spune-ti si tu parerea!