Românul care a gândit Hyperloop înainte de ElonMusk

Articol publicat in sectiunea Curiozităţi pe data 26 iunie 2015

transport suspendatHenri Coandă, poate cel mai renumit inginer din România, a gândit și testat un sistem similar Hyperloop încă din secolul trecut. El a spus că, folosind invenția sa, oamenii ar fi putut călători între București și Ploiești în maximum 8 minute, cu o viteză de circa 500 de kilometri pe oră.

Coandă a gândit pentru prima oară acest sistem de transport în anii ’70, înainte de moartea sa din 1972, iar apoi inginerii au testat sistemul în localitatea Măneciu, din județul Prahova, pe o distanță mică. Cercetătorii au testat sistemul de transport prin tub vidat, în tuneluri, dar și la suprafață. Coandă visa să unească București de Brașov și Constanța, dar și de Orașul Viitorului, un fel de Silicon Valley al României, amplasat pe plaja cuprinsă între Delta Dunării și brațul Sfântul Gheorghe.

Primul test cu transportul prin tub vidat s-a făcut în București, în apropiere de CET SUD, în iunie 1971. Acolo a fost construită o conductă de 200 de metri lungime și un metru diametru. După reușita testului, care folosea „efectul Coandă”, autoritățile au înființat la Măneciu Ungureni, în Munții Ciucaș, o ramură a Departamentului Aerotubexpres. Pe o lungime de 1.300 de metri existau două conducte, cu un diametru de 1.020 de milimetri. Traseul urma albia Teleajănului, scria Adevărul în august 2013.

Stația de propulsie era formată din patru ventilatoare. Containerele cu marfă nu ajungeau la o viteză mai mare de 35 de kilometri pe oră, dar reușeau să se descurce pe traseul sinuos imaginat la Măneciu. Sistemul era automatizat și făcut de la tabloul de control. După 1980, deja la peste opt ani de la moartea lui Coandă, s-a experimentat și transportul oamenilor în conducte. A fost construită o capsulă din oțel, cu lungimea de șase metri, unde intrau cel mult doi oameni.

S-a construit o conductă de 400 de metri, iar containerul avea propriul sistem de frânare. Viteza nu era mai mare de 70 de kilometri pe oră, iar marea problemă era zgomotul asurzitor din capsulă. Astfel de linii au mai fost construite la Baia Mare, în Delta Dunării, dar nu au supraviețuit mult după Revoluție. În plus, după cum declara Dan Ionescu, unul dintre inginerii care s-a ocupat de aceste proiecte, teama de eșec în România comunistă era una mult prea mare pentru a se duce un lucru până la capăt.

Alt proiect interesant și inovator al lui Coandă era și sistemul de transport suspendat. În loc ca oamenii să se deplaseze cu metroul, cum în Drumul Taberei nu era și la mare nu putea fi construit, putea fi creat acest sistem ilustrat mai jos. Totuși, partidul comunist nu l-a acceptat nici pe acesta.

Autor articol: Ionut Mares

Comentarii

Spune-ti si tu parerea!