Roşia Montană, pe masa prinţului Charles

Articol publicat in sectiunea UK, despre români pe data 23 septembrie 2013

Scoţianul Rupert Wolfe Murray i-a scris prinţului Charles despre „profundele sale îngrijorări” referitoare la… Roşia Montană, localitatea transilvăneană ameninţată de reînceperea activităţii miniere cu utilizarea cianurilor.

O scrisoare deschisă despre exploatarea minieră de la Roşia Montană, semnată de editorialistul scoţian Rupert Murray şi adresată prinţului Charles, a ajuns în paginile mai multor ziare britanice. Autorul i s-a adresat membrului familiei regale britanice cu „Dragă prinţule Charles”, pentru a povesti în continuare detalii despre controversatul proiect din judeţul Alba.

Murray, originar din regiunea The Scotish Border din sudul Scoţiei, trăieşte de mai mulţi ani în Bucureşti, fiind scriitor şi editorialist  pentru Huffington Post şi The Guardian. Scrisoarea sa către fiul mai mare al reginei Elisabeta a II-a a Marii Britanii a fost publicată prima oară, la mijlocul lunii septembrie, de publicaţia britanică The Ecologist.

 

„Catastrofa” de la Roşia Montană

„Aprecierea dvs. faţă de unicitatea ecosistemului în Transilvania este bine-cunoscută. Încă de la prima vizită pe care aţi făcut-o în această regiune, în 1998, aţi declarat că vă simţiţi «copleşit de frumuseţile deosebite şi de patrimoniul extraordinar al acestor locuri». Totuşi, ceva deosebit de grav este pe cale să se întâmple în Transilvania: o vastă exploatare minieră pe bază de cianuri. Vă cer să vă alăturaţi vocea celor care încearcă să prevină o asemenea catastrofă”, îi scrie scoţianul de la Bucureşti prinţului din Regatul Unit.

Proiectul de reîncepere a exploatărilor în zonă va şterge efectiv de pe faţa Pământului trei sate nealterate şi patru munţi, se mai arată în scrisoarea lui Rupert Wolfe Murray. Zona sterilă astfel creată va ajunge să aibă dimensiunile unui mic oraş, devenind contaminată pentru o perioadă de câteva milenii. Investitorii plănuiesc să construiască un baraj înalt de 185 metri, adică mai înalt decât barajul celor trei defileuri din China. Acolo ar urma să fie depozitate 214 milioane de tone de deşeuri cu conţinut de cianură. Aceasta reprezintă o serioasă ameninţare pentru pânza freatică de apă din întreaga zonă, putând ajunge până la Dunăre.

„Deşi proiectul a fost blocat în ultimii 15 ani de instanţele locale şi chiar dacă nu există o autorizaţie de mediu pentru demararea exploatărilor, guvernanţii români au promovat o lege care pare că a fost gândită direct de către persoanele care au interese proprii vizavi de această activitate minieră. Ea oferă libertăţi majore acestora, permiţându-le să nu ţină cont de cele mai elementare norme referitoare la protecţia mediului şi la protejarea patrimoniului naţional. Se aşteaptă acum aprobarea Parlamentului României, deci nu mai este timp de pierdut…”, atrage atenţia scoţianul.

 

O campanie de PR „impresionantă”

Roşia Montană Gold Corporation, o companie de investiţii offshore, a dezvoltat una dintre cele mai strălucite campanii de PR din Europa. În consecinţă, acum, mulţi români cred în promisiunile referitoare la dezvoltarea de locuri de muncă în zonă, protecţia mediului sau politica avantajoasă de taxe în regiune. În ultimii ani, RMGC a fost una dintre principalele finanţatoare în domeniul publicităţii în România. „În aceste circumstanţe, opozanţii proiectului reuşesc să se facă cu greu auziţi şi ascultaţi în principalele canale media. Un jurnalist român mi-a povestit cum lui şi colegilor săi li s-a interzis folosirea cuvântului «cianură» în articolele scrise în legătură cu proiectul de la Roşia Montană. Poate de aceea, unii români nu sunt conştienţi de riscurile demarării activităţii de minerit în zonă”, află prinţul Charles din scrisoarea lui Murray.

„Am devenit preocupat şi îngrijorat de dimensiunea campaniei celor de la RMGC atunci când fostul editorialist pentru Europa al publicaţiei The Economist mi-a atras atenţia asupra acestei realităţi. Spunea că este vorba despre una dintre cele mai impresionante campanii de PR la nivel internaţional pe care a văzut-o de când lucrează în biroul său editorial de la Londra. O parte importantă a acesteia a constituit-o un film documentar produs cu un buget extrem de costisitor, în care apare ca prezentator Phelim McAleer, fost corespondent al renumitei Financial Times în România. În film se explica audienţei că mineritul pe bază de cianuri nu produce daune şi că activiştii de mediu reprezintă singura problemă în demararea proiectului.

O altă etapă decisivă în cadrul campaniei a constat în organizarea unei vizite la o mină din Noua Zeelandă, în care sunt folosite cianuri în activitatea de exploatare. Cei mai importanţi jurnalişti români au fost invitaţi să ia parte la această călătorie pentru a se convinge singuri cum stau de fapt lucrurile”, dezvăluie scoţianul din Bucureşti.

Acesta îl mai informează pe prinţul Charles că proteste împotriva proiectului de la Roşia Montană s-au desfăşurat concomitent la Londra, ca şi la Bucureşti şi în alte 25 de oraşe europene. Mass-media românească i-a prezentat, însă, pe manifestanţi ca fiind „non-conformişti” sau chiar „drogaţi”.

 

„Vedere” din România

Scrisoarea lui Rupert Wolfe Murray foloseşte un citat dintr-un articol scris de Cristian Tudor Popescu, pentru a-l convinge pe prinţul Charles de gravitatea situaţiei din Roşia Montană.

Iată cum descrie jurnalistul român, apreciat în textul scrisorii ca „unul dintre cei mai importanţi analişti politici din România”, campania de PR desfăşurată de RMGC.

„Văd, în fiecare zi, pe televiziuni şi prin ziare, cât de mare, înverşunată şi lipsită de scrupule este investiţia acestei firme, Gold Corporation, în propagandă. La ore de vârf, în care secunda de publicitate face cât o punguţă cu aur curat, sunt aduşi oameni mai mult sau mai puţin necăjiţi «din zonă» şi puşi să-şi plângă cât mai expresiv nefericirea pe ecran. Golzii ăştia corporaţi au renunţat să mai înfăţişeze date şi cifre, ce firmă mare şi serioasă sunt ei, ce tehnologii performante şi parfumate deţin, ce binefacere pentru arheologie şi ecologie sunt metodele lor de a suge aurul. Tactica de acest fel ţine de perioada în care golzii cărau pe cheltuiala lor, hăt la o exploatare auriferă din Noua Zeelandă, un cârd de jurnalişti români notorii, ca să le arate ce curate sunt extracţiile corporate. Acum, se recurge la oameni simpli, din care se extrag murdar lacrimi. Mame disperate, tineri care vor să-şi întemeieze o familie, bolnavi, bătrâni, bărbaţi fără lucru, copii trişti, toți funcţionează ca obiecte de propagandă pentru facerea de bine Gold Corporation.

Mi-a rămas în minte o femeie între două vârste care lăcrimează comunicându-ne că nu are destul să pună copiilor pe masă, nu înainte de a recita că munceşte cu contract pe perioadă determinată la RMGC, care a angajat-o cu mărinimie, deşi nu s-a început nicio exploatare. Mesajul: dacă exploatarea ar începe, femeia, împreună cu alţi 450, ar avea contract pe perioadă nedeterminată şi bani să-şi îndestuleze copiii…

Nu sunt în măsură să trag o concluzie economică sau ecologică în legătură cu Roşia Montană. Pot, în schimb, să trag una logică: când cineva cheltuieşte aur cu tona, ani de zile, pentru a te convinge public că vrea să-ţi facă un mare bine, ţie, nu lui, mai mult ca sigur te aşteaptă un rău pe măsură.” Sursa: Roşia Montană: propagandă murdară, aur curat – de Cristian Tudor Popescu – 3 septembrie 2013 – Gândul.info

 

—————————–

În loc  de concluzie…

 

„Vă cer să îi ajutaţi pe români într-un moment în care aceşti oameni din sud-estul Europei chiar vă apreciază. Mulţi dintre locuitorii României se simt ruşinaţi din cauza sărăciei şi a corupţiei în care trăiesc; iar simplul fapt că dvs. aţi vorbit cu consideraţie despre modul lor rural unic de viaţă, ca şi faptul că aţi investit în câteva case ţărăneşti din Transilvania sunt percepute ca un important semn de preţuire.”

Rupert Wolfe Murray către prinţul Charles

—————————–

 

Autor articol: Marcel Istrate

Comentarii

Spune-ti si tu parerea!