Rusia anexează Crimeea! Transnistria vrea şi ea

Articol publicat in sectiunea Politică externă pe data 24 martie 2014

vladimir putin_tratat crimeea-rusia

Vladimir Putin a semnat, marţi, un acord cu noii lideri pro-ruşi ai Crimeii privind alipirea acestei peninsule din sudul Ucrainei la Rusia. În timp ce forurile internaţionale nu recunosc rezultatele referendumului şi pregătesc sancţiuni dure împotriva puterii de la Kremlin, Transnistria cere alipirea la Federaţia Rusă.

Semnarea a avut loc după un discurs al preşedintelui la Kremlin, în faţa celor două Camere ale Parlamentului, a guvernatorilor şi membrilor guvernului rus. Discursul a fost marcat de accente de patriotism şi un ton puternic anti-occidental. Preşedintele rus, Vladimir Putin, a cerut Parlamentului de la Moscova să adopte o lege privind alipirea Crimeii la Rusia.

„Propun Adunării Federale (cele două Camere ale parlamentului rus) să adopte o lege pentru a include în Federația Rusă doi noi subiecți, Crimeea și orașul Sevastopol”, a declarat el, potrivit Mediafax, adăugând că Rusia nu vrea scindarea Ucrainei.

„Să nu îi credeți pe cei care vă sperie pe tema Rusiei, care vă spun că după Crimeea vor urma alte regiuni”, a declarat Putin, adresându-se ucrainenilor. „Noi nu vrem scindarea Ucrainei, nu avem nevoie de acest lucru”, a adăugat el. Crimeea a fost și rămâne în sufletul rușilor „o parte integrantă a Rusiei”, a mai adăugat șeful de stat rus, la două zile după referendumul organizat în peninsula din sudul Ucrainei.

Liderul rus a mai afirmat că peninsula Crimeea are legături istorice, culturale, religioase și spirituale cu locuitorii din Rusia, Ucraina și Belarus, ceea ce explică poziția Moscovei față de regiune, iar rezultatele referendumului de duminică, unde locuitorii din Crimeea s-au pronunțat masiv în favoarea alipirii peninsulei la Rusia, nu pot fi contestate. 

Crimeea referendumVot pro Rusia

Cetățenii din Crimeea au votat în proporție de 96,6% pentru alipirea provinciei la Rusia, acestea fiind rezultatele finale ale referendumului privind soarta regiunii. Potrivit unui mesaj postat pe Twitter de Serghey Aksionov, șeful guvernului autoproclamat al Crimeii, 96,6% dintre cetățenii Crimeii au votat în favoarea alipirii la Rusia, anunță Central News.

La referendum au participat în jur de 83% dintre locuitorii provinciei. Cei care au mers duminică la urne au fost întrebați dacă vor ca peninsula Crimeea să devină parte a Federației Ruse sau să rămână o regiune autonomă a Ucrainei, pe baza unei constituții din anii ’90, care îi acordă o autonomie extinsă.

Referendumul, organizat în prezența mascată a zeci de mii de soldați ruși, nu este recunoscut de comunitatea internațională. Uniunea Europeană a numit acest scrutin „ilegal și ilegitim”. Cetățenii ucraineni și puternica minoritate tătară din Crimeea au boicotat referendumul. 

Casa Albă, reacție dură

La scurt timp după închiderea urnelor în Crimeea, Casa Albă a transmis un comunicat prin care condamnă referendumul desfășurat duminica aceasta și în care se arată că acțiunile Rusiei sunt „periculoase și destabilizatoare”. De asemenea, Casa Albă atrage atenția, încă o dată, asupra „costurilor ridicate” pe care Moscova le va plăti pentru acest referendum, transmite The Guardian.

„Respingem referendumul care a avut loc astăzi (duminică – n.r.) (…). El contravine Constituției Ucrainei, iar comunitatea internațională nu va recunoaște rezultatele unui sondaj de opinie realizat sub amenințări cu violență și prin intimidarea cu o intervenție militară rusă, care încalcă prevederile de drept internațional.

Ucraina, Statele Unite ale Americii, Uniunea Europeană, OSCE, ONU și alții au cerut Rusiei să permită misiunea observatorilor internaționali în regiune. (…) Rusia a respins toate aceste apeluri (…) și și-a intensificat intervenția militară. Acțiunile Rusiei sunt periculoase și destabilizatoare. (…) Intervenția militară și încălcarea dreptului internațional va aduce creșterea costurilor pentru Rusia, nu numai ca urmare a măsurilor impuse de Statele Unite și a aliaților săi, ci și ca un rezultat direct al propriilor acțiuni destabilizatoare ale Kremlinului.

(…) În acest secol, suntem departe de zilele în care comunitatea internațională va sta liniștită în timp ce un stat intră cu forța pe teritoriul unui alt”, se arată în comunicatul Casei Albe. 

Participarea Rusiei la G8 a fost suspendată

Ministrul de externe al Franței, Laurent Fabius, a anunțat marți, la Europe 1, că s-a decis suspendarea participării Rusiei la G8, transmite AFP, preluat de HotNews. „În ceea ce privește G8, am decis să suspendăm participarea Rusiei, ceea ce înseamnă că se are în vedere că toate celelalte țări, cele mai mari șapte state, să se întâlnească fără Rusia”, a declarat șeful diplomației franceze.

Din grupul G8 fac parte principalele economii din lume: SUA, Rusia, Germania, Franța, Marea Britanie, Italia, Canada și Japonia. 

Transnistria vrea și ea cu Rusia

Președintele Parlamentului de la Tiraspol, Mihail Burla, a expediat o adresă președintelui Dumei de Stat (Camera Inferioară a Parlamentului) a Rusiei, Serghei Naraskin, în care solicită examinarea posibilității de aderare a Transnistriei la Rusia, transmite Publika.md. Solicitarea a venit ca urmare a unui proiect de lege propus de deputații Partidului Rusia dreaptă cu privire la simplificarea procedurii de anexare a noilor teritorii la Federația Rusă, informează BBC citând publicația rusească Vedomosti.

Totuși, președintele Sovietului Suprem de la Tiraspol a menționat că proiectul de lege face posibilă doar anexarea Crimeii, dar nu și a Transnistriei.

„Autoritățile moldovenești nu pot fi numite cu siguranță neefective. Mai mult decât atât, Transnistria ar putea fi nevoită să organizeze un referendum conform legislației moldovenești, dar într-o republică separatistă există o legislație proprie. Autoritățile din Republica Moldova nu au nicio influență în Transnistria, care ar putea să se adreseze Rusiei cu rugămintea de a fi anexată”, se arată în solicitare, potrivit Jurnal.md.

Rusia participă cu un contingent militar la „forța de menținere a păcii” din regiunea transnistreană, în urma conflictului armat dintre Chișinău și Tiraspol din 1992. Autoritățile de la Chișinău au cerut în mai multe rânduri înlocuirea acestor forțe ruse cu o misiune de observatori civili sub mandat internațional.

Comunitatea internațională încearcă de mai mulți ani să negocieze o soluție pentru „conflictul înghețat” din regiunea transnistreană, în cadrul unei formule complexe, cunoscută sub numele de „5+2”, din care, în afară de Chișinău și Tiraspol, mai fac parte Rusia, Ucraina și OSCE în calitate de mediatori, iar SUA și UE ca observatori. Negocierile se află în impas în ultima perioadă.

Autor articol: Amira Damian

Comentarii

Spune-ti si tu parerea!