Rusia oprește robinetul de gaze către Ucraina. Cum stă România?

Articol publicat in sectiunea Politică externă pe data 19 iunie 2014

gaze-rusia-260314

Rusia a tăiat livrările de gaze naturale către Ucraina, luni dimineață, începând cu ora 09:00, când a expirat ultimatumul pentru plata datoriilor restante. Negocierile dintre cele două țări s-au soldat cu un eșec, Ucraina trebuind de acum înainte să plătească anticipat gazele pe care dorește să le achiziționeze.

„Această decizie a fost luată după ce Naftogaz nu a reușit în mod sistematic să plătească. Datoria companiei pentru gazele rusești este de 4,458 miliarde de dolari, inclusiv 1,451 miliarde de dolari pentru noiembrie și decembrie 2013, și 3,007 miliarde pentru aprilie-mai 2014”, arată Gazprom într-un comunicat remis luni.

De asemenea, Gazprom a depus o plângere împotriva companiei ucrainene de petrol și gaze naturale Naftogaz, la Curtea Internațională de Arbitraj de la Stockholm, prin care solicită plata unei datorii de 4,5 miliarde de dolari. Consumatorii europeni vor continua să primească livrările de gaze naturale, a dat asigurări compania rusă.

Ucraina susține că prețurile cerute de Rusia sunt exagerate și dorește o reducere a prețului la mia de metri cubi. Moscova a oferit un discount și a propus chiar să recalculeze datoria ucrainenilor, însă Kievul a respins oferta. După negocierile de duminică, Gazprom a anunțat că prețul final al gazelor rămâne de 385 de dolari per mia de metri cubi, însă Ucraina a respins și acest preț.

Cum stă România?

Populația României nu va fi afectată de sistarea livrărilor de gaze rusești spre Ucraina, întrucât avem suficiente gaze înmagazinate, o capacitate adecvată de extracție, iar, la ora actuală, producția depășește consumul, a precizat, luni, ministrul energiei, Răzvan Nicolescu.

„Am avut în această dimineață, împreună cu operatorul de transport gaze naturale, Transgaz Mediaș, o analiză a situației, iar, din datele primite, rezultă că avem deja stocate peste 1,4 miliarde de metri cubi de gaze naturale. Mai mult, în ultima lună și, inclusiv, în prezent, producția internă a României depășește consumul național, ceea ce ne ajută foarte mult. Și, să nu uităm, că vin luni de vară, în care consumul scade natural”, a declarat Răzvan Nicolescu, ministrul delegat pentru energie, într-un comunicat remis Ziare.com.

Departamentul pentru Energie a elaborat un plan de măsuri pe care-l va implementa dacă va fi cazul ca situația de conflict dintre Rusia și Ucraina să se prelungească. „Guvernul dă asigurări că o problemă în alimentarea cu gaze naturale a populației din România este exclusă nu numai acum, dar și în lunile de iarnă. Dar, cu toate acestea, sperăm ca această dispută dintre Rusia și Ucraina pe tema gazelor să se soluționeze cât mai rapid”, a adăugat Răzvan Nicolescu, idee reluată ulterior și de premierul Victor Ponta.

„Vedeți că situația în regiune se deteriorează, se opresc gaze. Azi de dimineață (luni, 16.06 – n.r.), am stat cu ministrul energiei și vreau să dau un semnal de acum, imediat, că pentru România pe termen scurt, șase luni, nu e niciun fel de problemă, avem rezervele necesare”, a transmis, luni, șeful Guvernului de la București.

Diaconescu: „R. Moldova, fără gaze în câteva ore”

Fostul ministru de externe, Cristian Diaconescu, a vorbit, luni seară, despre amenințarea energetică a Rusiei, care a sistat livrarea de gaze pentru Ucraina. „Iată ce înseamnă arma energetică și ce înseamnă că România și alte state sunt lipsite de alternative – să ne amintim de eșecul Nabbuco. Iată ce ușor alte state pot fi puse într-o situație dezastruoasă din punct de vedere economic”, a declarat Diaconescu la B1 TV.

Acesta a precizat că, deși autoritățile române au asigurat că țara noastră nu va fi afectată în urma acestei decizii a Rusiei, iar Moscova a afirmat că nu va înceta furnizările către Europa, România s-ar putea confrunta cu o problemă serioasă la iarnă, iar Republica Moldova ar putea rămâne fără gaze chiar în câteva ore. „România depinde în proporție de 30% (de livrările de gaz rusesc – n.r.), dar sunt țări ca Ungaria, Slovacia, Republica Moldova, Serbia, care au o dependență dincolo de 88%. E posibil, în câteva ore, gazul de la mașina de gătit să se oprească.

Oficialii români ar fi trebuit să spună că, dacă se suprapun două crize, întreruperea gazului și, la iarnă, temperaturile coboară sub limită, problema devine gravă. O măsură ar fi închiderea unor combinate (…), dar nu e o soluție, o soluție ar fi o strategie europeană”, a conchis fostul consilier prezidențial.

WP: Rusia și-a jucat excelent cărțile

Pentru a putea domina piața energetică europeană, Rusia și-a jucat excelent cărțile, iar cei care i-au stat în cale au avut uneori de suferit, notează Washington Post. În 2009, când Turkmenistanul a purtat negocieri cu Uniunea Europeană pentru a construi un gazoduct prin Marea Caspică, Rusia a închis una din valvele conductei comune, ceea ce a provocat mari dureri de cap autorităților de la Asgabat, având în vedere că nu au mai reușit să exporte resursa, amintește presa americană.

Mai mult, Moscova a luat câteva măsuri pentru a bloca accesul Iranului pe piețele europene. În 2006, gigantul rus Gazprom a cumpărat un gazoduct ce se întindea din Iran până în Armenia și a limitat capacitatea de transport pentru a se asigura că nu va fi folosit pentru a transporta gazul iranian către bătrânul continent. Iar în cazurile în care nu a reușit să blocheze proiectele deranjante, a găsit metode să le submineze, susține Washington Post.

Jurnaliștii americani cred că Moscova este îngrijorată de planul Comisiei Europene de a înființa coridorul sudic de gaze, care ar urma să transporte gazul azer, irakian și iranian în sudul și estul Europei. În consecință, Rusia a pus bețe în roate proiectului, ridicând probleme legate de mediul înconjurător, în timp ce unele companii din țara condusă de Vladimir Putin și-au exprimat intenția de a cumpăra porțiuni din sistemul de transport al viitorului gazoduct, conform sursei citate. Mai mult, s-a implicat și în proiectele concurente, direct sau indirect, pentru a-și asigura dominația energetică în Europa.

O altă strategie prin care vrea să-și subjuge vecinii este și achiziționarea firmelor domestice, așa cum s-a întâmplat în Armenia, unde statul a pierdut în favoarea rușilor ultimele acțiuni deținute la compania națională de gaze. „Toate aceste lucruri ne fac să ne întrebăm: cum ar trebui să răspundă Europa? Din nefericire, statele de pe bătrânul continent au decis să liberalizeze piețele de gaze naturale și electricitate. Strategia a însemnat privatizări, dezbinarea companiilor din acest sector și încurajarea încheierii contractelor pe termen scurt. Însă pe măsură ce provocările au escaladat, Bruxelles-ul a lăsat totul în seama bursei energetice, care nu va putea face față Rusiei neînduplecate”, mai scrie sursa citată.

Autor articol: Amira Damian

Comentarii

Spune-ti si tu parerea!