„Salvați Copiii” denunță educația prin bătaie

Articol publicat in sectiunea Social pe data 26 februarie 2016

Un procent mic (8%) dintre adulții români ar interveni dacă ar vedea un copil bătut pe stradă și 20% din părinții care își bat copiii o fac cu „mândrie”, potrivit datelor prezentate de organizația „Salvați Copiii”, citat de Mediafax.

De asemenea, în lume, doar 10% din copii beneficiază de protecție prin lege față de abuzuri, în toate mediile sociale, de la mediul familial de acasă până la mediul de la școală și din societate, arată aceleași date, prezentate la un seminar despre efectele tratamentului agresiv asupra copiilor.

Psihologul Diana Stănculeanu de la „Salvați Copiii” a spus că efectul acelor „două palme la fund” sau al urechiatului dezvoltă trei tipuri de atitudini defensive în copii.

„În România, cele două palme la fund sau urecheatul sunt practici parentale extrem de răspândite, avem dificultăți de a le cataloga drept forme de abuz și violență asupra copiilor. Acest gen de tratament are efecte negative asupra dezvoltării copiilor, îi afectează din punct de vedere biologic, cerebral”, a precizat psihologul.

Ea a explicat că un copil învață să-și premediteze comportamentul, să evite reacția părintelui, să mintă ca să scape.

De asemenea, mai există categoria copiilor care manifestă un comportament de supunere, care îi fac pe părinți să creadă că pedeapsa corporală funcționează, dar lucrul acesta este valabil numai în mediul familial și pe timp scurt. Deseori, copilul crescut strict acasă se manifestă într-o formă când se află în familie și altfel la școală.

În plus, pedeapsa moderată nu rămâne moderată pentru mult timp, copilul devine imun, nu mai reacționează cum își dorește părintele și atunci atitudinea lui devine și mai violentă față de copil, a mai explicat psihologul.

 

Efecte grave pe termen lung

Pe termen lung, efectele pot fi stresul post-traumatic, apariția unor dificultăți de sănătate mintală, depresie, tulburări de anxietate, consum de substanțe, tulburări de conduită și de atașament, perturbarea percepției și a stimei de sine și efecte precum evitare, izolare sau retragere socială.

De asemenea, potrivit datelor prezentate, 20% din părinți nu regretă că își bat copiii, de altfel, aceștia folosesc bătaia cu „mândrie”, a spus psihologul.

În ceea ce privește vârstele la care sunt agresați cel mai mult copiii, este vorba de minorii cu vârste cuprinse între 3-6 ani și cei cu vârste cuprinse între 10-13 ani.

Potrivit Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Copilului, la finalul lui septembrie 2015, au fost raportate 10.207 de situații de abuz asupra copilului, dintre care 9.482 (93%) s-au petrecut în familie.

De asemenea, potrivit studiului sociologic la nivel național „Abuzul și neglijarea copiilor”, realizat de „Salvați Copiii”, 38% din părinți recunosc abuzul fizic asupra copiilor în familie, 63% spun că sunt bătuți acasă de părinți, 20% din părinți apreciază pozitiv bătaia ca mijloc de educație a copilului, iar 18% din copii spun că au fost bătuți acasă cu bățul sau cu nuiaua, 13% cu cureaua, 8% cu lingura de lemn. Prin comparație, doar 1% din părinți recunosc că și-au bătut copilul folosind un obiect.

În România, din 2005, legislația interzice abuzul asupra copiilor în orice mediu sau sub orice formă de agresiune fizică și verbală.

Autor articol: Ionut Mares

Comentarii

Spune-ti si tu parerea!