Sânge vietnamez în suflet românesc

Articol publicat in sectiunea Fără categorie pe data 6 februarie 2016

Londra_Vietnameza_Huyen Dao Thane1

Niciun strop de sânge românesc nu îi curge prin vene şi, totuşi, se consideră româncă 100%. Deşi rădăcinile ei sunt în Vietnam, s-a născut în Rusia, a trăit în România şi în prezent studiază în Anglia. Numele ei este Huyen Dao Thane, are 22 de ani, este din Bucureşti şi spune fără ocolişuri, dar şi fără să stea prea mult pe gânduri, că viaţa ei este acasă… în România.

 

Diaspora Românească: Ai trăsături asiatice, vorbeşti perfect româneşte şi eşti în Anglia… unde te-ai născut?

Huyen Dao Thane: M-am născut în Moscova. Însă, părinţii mei sunt amândoi din Vietnam, deci nu am niciun strop de sânge românesc. Ai mei au plecat din Vietnam în urmă cu mulţi ani şi au ajuns în Rusia. Acolo m-am născut eu, iar după trei ani şi jumătate ne-am mutat în România. Şi de atunci trăiesc acolo.

 

D.R.: Cum a ajuns familia ta în România şi cum a fost acomodarea?

H.D.T.: Nu a fost o alegere să venim în România, ci pur şi simplu, a fost mai mult destinul. Aşa a fost să fie. Din ce ştiu eu, acomodarea nu a fost atât de dificilă pentru noi, deoarece încă de atunci începuse să se formeze comunitatea vietnameză în Bucureşti şi datorită acestui lucru, acomodarea a fost mult mai uşoară. Părinţii mei au fost printre primii vietnamezi care au venit în România. Cred că au fost a treia sau a patra familie. Şi de atunci au început să vină şi să tot vină vietnamezi, astfel că lucrurile au fost mai uşoare.

 

D.R.: Ce i-a determinat să plece din Vietnam?

H.D.T.: Era imediat după război şi era destul de greu să trăieşti acolo. Şi în prezent este greu, având în vedere că încă este o ţară comunistă, iar democraţia este ceva de neatins pentru ei. Şi astfel, părinţii mei au hotărât să plece din cauza situaţiei foarte dificile în care se afla ţara în acele vremuri.

 

D.R.: În ce limbă se vorbeşte la tine în familie?

H.D.T.: Se vorbeşte vietnameza. Limba română am învăţat-o foarte repede. Aveam trei ani şi jumătate când am ajuns în România, ai mei erau nevoiţi să meargă să muncească, şi astfel am fost crescută de o dădacă româncă, plus că mergeam la grădiniţă, şi aşa am ajuns să vorbesc foarte repede limba română. Când am ajuns în România, nu ştiam absolut deloc vietnameză, vorbeam doar rusă, pentru că, în cei trei ani cât am locuit în Moscova, am fost crescută de o dădacă rusoaică şi aşa am învăţat. Cu ai mei mă întâlneam doar în weekend când veneau să mă vadă. Erau vremuri grele, ei lucrau atunci la o fabrică şi nu aveau timp să stea cu mine. La început vorbeam în rusă cu dădaca româncă, pentru că pe atunci românii ştiau destul de bine rusa. Eu acum, de exemplu, nu mai ştiu nici măcar un cuvânt în rusă.

 

D.R.: Care sunt tradiţiile pe care le respecţi?

H.D.T.: Eu le ţin pe cele româneşti. Mâncarea preferată… 100% sarmalele. Familia mea ţine mai mult Crăciunul, iar restul… obiceiurile asiatice, care sunt mai multe, dar sunt mai mici ca însemnătate. De exemplu, cea mai mare sărbătoare care se ţine în familia noastră este Anul Nou Chinezesc. Mai sunt încă două alte sărbători importante, una în aprilie şi cealaltă în septembrie, când se sărbătoreşte independenţa Vietnamului.

 

D.R.: Care este legătura ta cu Vietnamul în prezent?

H.D.T.: O dată la 3-4 ani merg în Vietnam să vizitez restul familiei: bunici, veri, unchi, mătuşi. Îmi place foarte mult. E diferit. Nu ştiu cum aş putea descrie… „orice nu îţi imaginezi”, aşa este acolo. Îmi place pentru că totul este foarte, foarte ieftin, oamenii sunt deschişi, calzi, prietenoşi, mai ales cu turiştii. Este frumos să vizitezi acele locuri, să cunoşti tradiţiile, să descoperi oameni, să încerci mâncarea… şi cam atât. Îmi place să merg în vizită, însă nu aş trăi niciodată acolo, pentru că e diferită mentalitatea, fiind o ţară comunistă. Nu merg prea des pentru că biletul este destul de scump, în jur de 1.000 de lire de persoană. Limba nu o vorbesc foarte, foarte bine… înţeleg tot ce mi se spune, însă mă exprim mai greu, pentru că nu am exerciţiu. Sunt câteva asemănări între română şi vietnameză. Ambele sunt limbi latine, alfabetul este la fel ca al nostru, şi de exemplu „Bună” în vietnameză se spune „Ceau”.

 

D.R.: Cum este mâncarea în Vietnam?

H.D.T.: Cum este pâinea în România, aşa este orezul în Vietnam. În general este bună mâncarea, însă nu în exces. Chiar dacă la mine în familie se găteşte mâncare vietnameză, mama mea a învăţat să facă salată beuf, sarmale, şi asta este bine pentru că mie îmi plac foarte mult.

 

trimiteri-sus-4

IUBIREA: ROMÂNII EXPERIMENTEAZĂ ÎN UK

Turist român la Londra: „De la Tower Bridge la Edgware Road, peste tot am auzit românește”

SUPERSTITII ROMANESTI PE TAMISA

Cum au dispărut £2.000 dintr-un cont bancar?

trimiteri-jos-4

 

D.R.: Cum a pornit drumul tău spre Anglia?

H.D.T.: În urmă cu doi ani am ajuns în Londra pentru a-mi continua studiile. Intru în al treilea an, la Publicitate. Lumea, de obicei, alege să studieze în străinătate pentru că sistemul românesc are la bază prea multă teorie, iar oamenii vor să facă mai multă practică.

—————————————

„Îmi place România din toate punctele de vedere, 100%. În Anglia nu îmi place absolut nimic. Am venit aici doar să studiez. Nu mă pot obişnui cu lumea, nu îmi place societatea, nu îmi place felul lor de a gândi, vremea este rece şi ploioasă tot timpul, şi am impresia că e greu să realizezi ceva aici. Este foarte multă lume, eşti înconjurat de mii de oameni, de naţionalităţi, culturi diferite dar în final… nu cunoşti pe nimeni. Nu te poţi împrieteni cu nimeni. În Bucureşti cunosc foarte multă lume, am foarte mulţi prieteni, mi-am creat câteva conexiuni, am o viaţă socială şi aş vrea să mă întorc la acea viaţă.”

Huyen Dao Thane

—————————————

 

D.R.: Cum ţi se pare diferenţa între sistemele de învăţământ?

H.D.T.: Sistemul este mult mai bun, însă studenţii nu sunt deloc oameni deştepţi. Singura colegă cu care vorbesc este o altă româncă, pentru că gândim la fel. Pe parcursul seminariilor, cursurilor, mi-am dat seamă că studenţii britanici sunt la un nivel foarte, foarte jos. Pun întrebări absurde profesorilor, iar în momentul în care vrei să ai o discuţie cu cineva, trebuie să te opreşti la nivelul „Ce mai faci? Cum eşti? Unde ai fost? Cum ai petrecut?”; dacă vrei să ridici discuţia la un alt nivel, nu ai nicio şansă. De multe ori când lucrăm în echipă la un proiect, ajung să îl fac singură, pentru că ceilalţi colegi sunt pe lângă subiect.

 

D.R.: Te simţi româncă sau vietnameză?

H.D.T.: Mă simt româncă 100%. Am crescut în România, am trăit acolo, am învăţat acolo, am fost crescută de o dădacă româncă, şi aceste lucruri şi-au lăsat o amprentă adâncă asupra mea. Însă am şi multe alte lucruri care ţin de cealaltă parte a mea, cum ar fi valorile familiale. Asiaticii sunt foarte stricţi în această privinţă. Rata de divorţ în Asia este mult mai mică decât în Europa sau în America sau oriunde în altă parte în lume. Ei ţin foarte mult la familie şi aşa simt şi eu.

 

D.R.: Când te vei căsători, soţul tău va fi…

H.D.T.: Român, cu siguranţă.

 

D.R.: Care sunt planurile tale de viitor?

H.D.T.: Planul meu este să îmi termin aici studiile şi să mă întorc în România. Dar vom vedea. Dacă îmi voi găsi un loc de muncă bun în Anglia, voi rămâne aici pentru o perioadă, însă mă văd trăind în România.

—————————————

Ținutul Dragonului Zburător

 

Vietnamul sau Ţinutul Dragonului Zburător este una dintre ţările despre care se vorbeşte din ce în ce mai des ca destinaţie turistică şi care şi-a creat un renume unic între excursiile din sud-estul Asiei. Cei mai mulţi vizitatori sunt atraşi de frumuseţile naturale uimitoare din Vietnam: delta fluviului Roşu, delta fluviului Mekong, parcuri naturale cu junglă, plaje exotice, vestigii ale istoriei, o ţară care şi-a păstrat savoarea tradiţională şi romantismul vremurilor trecute.

 

Curiozităţi

  • Vietnamul are cea mai complexă moştenire etno-lingvistică din Asia;
  • Vietnamul este principalul exportator de piper; în anul 2008 exportul de piper din Vietnam reprezenta 34% din producţia mondială;
  • vietnamezii de rând respectă întocmai orele de masă, indiferent de programul lor;
  • în Vietnam se produce o băutură alcoolică din orez în care sunt maceraţi şerpi şi despre care se spune că ar avea proprietăţi afrodiziace;
  • vietnamezii nu obişnuiesc să folosească la prepararea mesei carne sau alte mâncăruri congelate sau conservate;
  • în timpul dinastiei Nguyen, pentru recunoaşterea meritelor deosebite, vietnamezilor li se schimba numele în regescul Nguyen, de aceea astăzi, jumătate din cartea de telefon din Vietnam este ocupată de numele Nguyen.

—————————————

Autor articol: Oana Padureanu

Comentarii

Spune-ti si tu parerea!