Schimbarea cu eșec

Articol publicat in sectiunea Editorial Sport pe data 25 septembrie 2014

Am salutat, la vremea aceea, plecarea lui Cristian Gațu de la conducerea Federației Române de Handbal. Așa cum am salutat-o și pe a lui Mircea Sandu de la Federația Română de Fotbal sau a lui Dumitru Dragomir de la Ligă, ca să nu mai spun de plecarea lui Rudel Obreja de la Federația de Box. Am văzut în toate șansa unui viitor mai bun al sportului românesc, începutul repunerii celor două sporturi pe bazele pe care trebuiau puse de mult (sună comunist, dar asta are o logică), transformarea celor două discipline sportive în locul în care se înfruntă sportivii, nu de tranșare a unor interese terțe, bazate de cele mai multe ori pe cumetrii, tovărășii și alte forme balcanice de ucidere a tot ce funcționează.

De fiecare dată am ajuns să văd că speranțele mele se înșeală chiar mai repede decât s-au născut. Singurul lucru înlocuit au fost oamenii, în rest cam toate tarele au rămas la fel. În clipa de față handbalul românesc este un fel de cloacă în care, așa cum bețișoarele sunt prelungirea mâncării chinezești, așa și arbitrii sunt prelungirea intereselor patronilor de club. Sau cluburilor, cum doriți. Atât în liga masculină, cât și în cea feminină, există două sau trei echipe care se bat pentru supremație, care au făcut investiții serioase în jucători și care doresc să tranșeze titlurile interne în joc inclusiv prin metode ca brigăzile de arbitri. Scandalurile se țin lanț, unele formații au început să anunțe că se vor retrage din campionat dacă tot nu sunt dorite în România, iar meciurile devin un fel de circ ambulant, mai ales dacă sunt transmise și la TV, ca să le vadă lumea. Ceea ce face situația și mai gravă, de vreme ce nimeni nu se mai ferește să fure.

Și nici soluții nu mai sunt. Când schimbarea nu este o soluție, eșuează totul.

Autor articol: Bogdan Constantinescu

Comentarii

Spune-ti si tu parerea!