Scleroza multiplă

Articol publicat in sectiunea Sănătate pe data 26 iunie 2014

scleroza multipla2

Ce este scleroza multiplă?

Bolile neurologice reprezintă o problemă de sănătate semnificativă, din cauza consecințelor majore asupra autonomiei și integrității personale pe care le provoacă, prin prezența parezelor, paraliziilor, a tulburărilor de vorbire și de înțelegere.

Scleroza multiplă, cunoscută și sub denumirea de scleroză în plăci, este o boală cronică inflamatorie care afectează exclusiv substanța albă a sistemului nervos central.

Are ca rezultat demielinizarea neuronilor din creier, a măduvei spinării și a nervilor optici, cu apariția manifestărilor neurologice specifice. Evoluează în pusee, care se succed în timp.

Se caracterizează prin apariția sau agravarea unor semne neurologice care durează cel puțin o zi și care regresează spontan sau după efectuarea tratamentului specific.

Debutul bolii sau primul puseu survine în general la persoane tinere, sub vârsta de 55 de ani. Prezența unei predispoziții genetice poate fi motivul apariției sclerozei multiple.

Simptome

Scleroza multiplă evoluează în pusee, care se instalează în decurs de câteva zile sau săptămâni. În intervalul dintre acestea, semnele și simptomele lipsesc.

Semnele și simptomele sclerozei în plăci, din timpul unui puseu, sunt:

  • slăbirea forței musculare;
  • senzație de oboseală;
  • parestezie (senzație de amorțeală, furnicătură, înțepătură) sau hipoestezia (diminuarea sensibilității cutanate);
  • diplopia (tulburare a vederii care constă în perceperea dublă a imaginii unui obiect);
  • monopareza (pareza unui singur membru), parapareza sau hemipareza;
  • tulburări sfincteriene care pot produce poliurie (eliminare de urină în cantitate mare) sau anuria;
  • nevrită optică bulbară;
  • nevralgii (dureri localizate pe traiectul unui nerv);
  • diminuarea vederii asociată cu dureri de ochi;
  • percepția anormală a culorilor (roșu și verde);
  • tulburări de echilibru.

Primul puseu este urmat la un interval de luni sau ani de zile de apariția altor semne și simptome sau reapariția celor vechi.

Apar recăderi și remisiuni și de la un puseu la altul semnele și simptomele nu se remit în totalitate și evoluează astfel spre infirmitate caracterizată prin slăbirea forței musculare, surditate, tulburare de coordonare a mișcărilor, tulburări de vedere și incontinență urinară.

Anumiți factori (infecțiile, traumatismele) pot declanșa sau chiar agrava puseul.

Diagnostic

Stabilirea diagnosticului de scleroză multiplă necesită prezența semnelor și simptomelor la o persoană tânără, anamneza (discuția cu persoana afectată/pacientul), examinarea clinică și examene paraclinice.

Examenele paraclinice necesare stabilirii diagnosticului de scleroză în plăci sunt:

  • examinarea lichidului cefalorahidian;
  • analize de sânge necesare pentru a exclude alte afecțiuni;
  • stimularea electrică a unui nerv periferic;
  • examen oftalmologic care să confirme afectarea nervului optic (nevrita bulbară);
  • rezonanța magnetică nucleară este examenul de elecție care confirmă diagnosticul de scleroză multiplă în plăci și pune în evidență leziunile specifice din substanța albă.

Tratament

Scleroza multiplă este o boală cronică care evoluează în pusee, dar tratamentul trebuie efectuat și între acestea pentru a preveni apariția lor.

Recuperarea din puseul acut este accelerată de tratamentul cu corticosteroizi, după o schemă terapeutică specifică fiecărui pacient.

Tratamentul dintre pusee sau tratamentul de fond are ca scop scăderea frecvenței puseelor și încetinirea apariției invalidității.

Include tratament specific (medicamentos) și tratament nespecific.

Tratamentul medicamentos presupune administrarea zilnică de imunomodulatoare (Copaxone, Avonex) sau imunosupresoare (Ciclofosfamida, Azatioprina).

Terapia nespecifică cuprinde kinetoterapie, tratamente anti-spastice, tratarea depresiei, repaus.

Autor articol: Diana Roman

Comentarii

Spune-ti si tu parerea!