Scoţia „independentă” sau Regatul Unit?

Articol publicat in sectiunea UK la zi pe data 16 iunie 2014

  

Între politică și realitate

 

Referendumul pentru independenţa Scoţiei va avea loc peste mai puţin de 100 de zile. Consultarea populară programată să se desfăşoare în 18 septembrie ar putea avea ca rezultat ruperea regiunii din nordul Angliei de Regatul Unit, pentru prima dată după peste 300 de ani de la formarea Marii Britanii.

„Ar trebui Scoţia să fie un stat independent?” va fi întrebarea ce le va fi adresată cetăţenilor Scoţiei în 18 septembrie, cu ocazia referendumului organizat în această ţară.

Ideea unei Scoţii complet independente de Regatul Unit a fost readusă în actualitate în 2011, imediat după ce partidul naţionalist Scottish National Party (SNP) a obţinut majoritatea în legislativul de la Edinburugh, ca urmare a alegerilor din luna mai a aceluiaşi an.

Aproape 10.000 de români trăiesc în prezent pe teritoriul Scoţiei, ţinut din nordul Angliei în care SNP a reaprins dezideratul independenţei, pentru care şi-a dat viaţa, în urmă cu 500 de ani, eroul William Wallace – „inimă neînfricată”.

 

File de istorie

Regatul Scoţiei a apărut ca stat independent în Evul Mediu timpuriu şi a continuat să existe până în 1707. Încorporarea sa într-un regat britanic a început în 1603, când James al VI-lea devine rege atât în Anglia, cât şi în Irlanda. Cele trei regate, englez, irlandez şi scoţian, stabilesc atunci o primă uniune în care fiecare îşi păstrează administraţia proprie. Un secol mai târziu, Scoţia va accepta condiţiile unei uniuni politice cu Regatul Angliei. Aşa a luat naştere Regatul Marii Britanii, la 1 ianuarie 1707, după ce tratatul uniunii a fost agreat înainte cu un an atât în parlamentul englez, cât şi în cel din Edinburgh.

Unirea celor două state, primită cu revolte populare în Edinburgh, Glasgow şi alte oraşe scoţiene, avea să fie urmată de o alianţă similară cu Irlanda, în 1801. Demersul a avut ca rezultat crearea Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei.

 

Visul independenţei, reaprins

Scoţia a avut întotdeauna propriul parlament şi guvern, deşi face parte din Regatul Unit. Puterea de la Edinburgh este cea care elaborează propriile legi şi deţine autonomie asupra sectoarelor educaţiei, sănătăţii şi justiţiei pe teritoriul scoţian. În plus, aceasta mai are în prezent dreptul de a aduce modificări minore asupra impozitului pe venit plătit de locuitorii ţinuturilor situate la nord de Ţara Albionului.

Deciziile de interes pentru Regatul Unit aparţin însă, de trei secole, exclusiv guvernului britanic. Acesta îşi desfăşoară activitatea la Londra şi are puterea de a dicta asupra apărării naţionale, a politicii energetice sau a politicii externe.

Câştigarea puterii de la Edinburgh de către naţionaliştii din SNP, în mai 2011, a dus la reconsiderarea visului Scoţiei independente. Politicienii care conduc acum ţara susţin că prin desprinderea din Marea Britanie s-ar obţine avantaje economice majore, cum ar fi drepturile de exploatare a unei părţi din rezervele de gaz şi petrol din Marea Nordului. Iar veniturile rezultate din aceste surse ar oferi ţării succese economice însemnate…

 

Referendumul, pas cu pas

Referendumul pentru independenţa Scoţiei are în spate şapte ani de pregătiri, negocieri, consultări şi decizii.

Actualul guvern scoţian s-a format la 5 mai 2011 şi are un mandat de cinci ani obţinut după alegeri parlamentare în care SNP a câştigat 69 dintre cele 129 de fotolii parlamentare. Negocierile privind organizarea unui referendum pentru independenţa Scoţiei au început, însă, cu patru ani înainte.

Cetăţenii Scoţiei au fost invitaţi să participe la o Conversaţie Naţională prin care să-şi exprime opiniile referitoare la o eventuală organizare a unui astfel de referendum în intervalul 2007-2009. Aceasta a fost urmată de o altă consultare populară lansată de guvernanţii din Edinburgh în 2012, referitoare la data şi condiţiile desfăşurării viitorului plebiscit. Peste 26.000 de persoane au răspuns acestei iniţiative. În final, în 15 octombrie 2012, a fost încheiată „Înţelegerea de la Edinburgh”. Actul semnat de primul ministru scoţian Alex Salmond, liderul SNP, şi premierul britanic David Cameron stabilea dreptul Parlamentului de la Edinburgh de a organiza un referendum corect şi în condiţii de maximă transparenţă. Decizia a fost promulgată de Parlamentul Scoţiei în 14 noiembrie 2013 şi a primit aviz regal din partea reginei Elisabeta a II-a a Marii Britanii în 17 decembrie anul trecut.

În consecinţă, referendumul va avea loc în 18 septembrie 2014, sub forma unui plebiscit în care cetăţenii Scoţiei vor fi întrebaţi dacă vor ca ţara lor să devină independentă, ieşind astfel din componenţa regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord.

————————————–

Ce spun sondajele de opinie?

 

Aproape 50 de sondaje de opinie au fost efectuate în rândul scoţienilor în ultimii trei ani, pentru a afla opţiunile acestora în favoarea sau împotriva independenţei Scoţiei. Toate au lansat întrebarea „Ar trebui Scoţia să fie un stat independent?”, care se va afla şi pe buletinele de vot la referendumul din 18 septembrie.

O singură dată numărul răspunsurilor pro independenţă le-a depăşit pe acelea care erau împotriva unei Scoţii în afara Regatului Unit. Respectiva investigaţie sociologică s-a desfăşurat la sfârşitul lunii august a anului trecut şi a dus la concluzia că 44% dintre scoţieni ar spune da independenţei, în timp ce 43% nu ar fi de acord cu această eventualitate. Sondajul a fost realizat atunci de institutul Panelbas, la solicitarea partidului de guvernământ SNP

Alte 18 sondaje au dus, însă, la concluzia că peste 50% din populaţia Scoţiei ar vota împotriva independenţei ţării la referendum.

————————————–

 

 

Cine pierde şi cine câştigă?

 

În timp ce politicienii de la Edinburgh visează o Scoţie independentă şi prosperă, economiştii, reprezentanţii Uniunii Europene, dar şi guvernanţii de la Londra atrag atenţia asupra numeroaselor dificultăţi pe care le-ar genera o eventuală ruptură a ţării faţă de Regatul Unit.

Preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barosso, a fost primul care i-a avertizat pe scoţieni că o Scoţie independentă nu va mai face parte din Uniunea Europeană. Acesta a afirmat la începutul acestui an că va fi „dificil, dacă nu imposibil” ca Scoţia să adere la UE.

Premierul britanic David Cameron a continuat seria avertismentelor, anunţând că Scoţia independentă nu ar mai putea folosi lira sterlină ca monedă naţională.

A urmat o atenţionare lansată de economiştii din sistemul bancar. Aceştia au arătat că sistemul bancar scoţian este supradimensionat în raport cu economia ţării. Acest dezechilibru ar putea avea ca şi consecinţă adevărate şocuri financiare asemănătoare celor cu care s-au confruntat recent ţări ca Cipru sau Islanda.

În fine, cea mai recentă „ameninţare” a venit din partea ministrului britanic al culturii, Maria Miller, care i-a informat pe scoţieni care dacă vor deveni independenţi nu vor mai beneficia de programele televiziunii naţionale britanice BBC.

„Trebuie să ne gândim ce însemnă votul pentru independenţă. Înseamnă să te întrebi dacă Scoţia vrea sau nu să rămână parte a Marii Britanii. Dacă nu, înseamnă că votul este împotriva instituţiilor Marii Britanii. Iar BBC este una dintre acestea”, afirma Maria Miller, citată în The Guardian.

————————————–

Vedete pro şi contra independenţei Scoţiei

 

Cunoscutul actor scoţian Sir Sean Connery, care trăieşte de mulţi ani în insulele Bahamas din Oceanul Atlantic, este unul dintre cei mai vocali susţinători ai independenţei ţării sale natale. Starul născut la Edinburgh a declarat în luna martie a acestui an, într-un interviu apărut în publicaţia The Sun, că votul în favoarea independenţei ar readuce în prim plan cultura, patrimoniul şi excelenţa creativă specifice scoţienilor.

Opinia lui Sir Sean Connery a fost contrazisă public de o altă vedetă de notorietate originară din Scoţia, cântăreţul David Bowie. Acesta şi-a îndemnat concetăţenii să voteze pentru ca Scoţia să rămână în Regatul Unit. Mesajul său a fost citit de modelul Kate Moss, în cadrul Galei Brit Awards 2014.

————————————–

 

 

Independenţa,

neinteresantă pentru românii din Scoţia

 

Românii care trăiesc în ţinuturile din nordul Angliei nu cred în independenţa Scoţiei. Ei lasă impresia că referendumul ce va avea loc în septembrie este doar rezultatul unei campanii politice promovate şi susţinute de naţionalişti.

 

Păreri împărţite

„Din discuţiile pe care le-am avut cu alţi români, mi-am dat seama că aceştia nu prea cred în posibilitatea despărţirii Scoţiei de Marea Britanie”, ne-a declarat ing. Virgil Stoica, preşedintele Societăţii Românilor din Scoţia (ScotRo).

Ideea unei Scoţii independente nu se bucură de susţinere masivă nici printre localnici, a mai observat românul care conduce ScotRo. „Şi localnicii sunt împărţiţi. Unii dintre ei sunt chiar îngrijoraţi, pentru că îşi dau seama de consecinţele pe care le-ar avea pentru Scoţia despărţirea de Regatul Unit şi de Uniunea Europeană. Dar există şi numeroşi naţionalişti care sunt pentru independenţă”, a mai spus acesta.

În ceea ce priveşte cele câteva mii de români care trăiesc în această regiune există, de asemenea, persoane dezinteresate sau altele preocupate, care se tem de o eventuală dezbinare. O mare parte a comunităţii româneşti din Marea Britanie este formată din studenţi, majoritatea învăţând la universităţile din Glasgow sau Edinburgh, după cum ne-a precizat ing. Virgil Stoica.

 

Apel la cumpătare

„Comunitatea românească nu este implicată în această problemă. Noi ca români trebuie să fim foarte atenţi, pentru că acestea sunt chestiuni politice”, afirmă părintele Marcel Oprişan, care slujeşte ca preot în mai multe biserici creştin ortodoxe româneşti din Scoţia, atunci când este întrebat de independenţa ţinutului.

„Este adevărat că există discuţii amicale între românii din Scoţia, dar cred că acestea sunt alimentate de ceea ce citesc ei în presa britanică. Am sesizat, însă, că nu există idei clare… Fiecare se gândeşte la cum va fi după aceea şi în ce sens se vor schimba lucrurile. Pentru că, dincolo de toate acestea, românii vin aici să muncească”, adaugă preotul.

Nimeni nu poate şti ce va urma după 18 septembrie… „Eu cred că este important să trăim în diversitate. De aceea, noi ca biserică avem o relaţie foarte bună cu celelalte biserici, dar şi cu autorităţile locale. În rest, nu cred că ar exista vreo temere în rândul românilor”, mai spune părintele Marcel Oprişan.

 

Îndrăgostit de Scoţia

Scoţia este minunată aşa cum este ea în prezent, în opinia lui Florin, un român care nu pare deloc interesat de rezultatul referendumului, dar care ştie cu certitudine că nu va părăsi pământul scoţian după 18 septembrie.

„Pot să spun că este mult mai bine aici decât la Londra, spre exemplu. Toţi românii care trăiesc aici şi pe care i-am întâlnit au locuri de muncă şi sunt foarte mulţumiţi”, afirmă Florin care lucrează în construcţii, dar se ocupă şi cu transportul coletelor pe care românii le trimit către şi dinspre România.

De când a început activitatea de transport, el a descoperit cu surprindere că românii nu sunt deloc puţini pe meleagurile scoţiene.

„Personal, nu cred că Scoţia va deveni independentă. Mi se pare foarte greu să aibă loc o asemenea ruptură după secole de istorie comună şi de trecut instituţional comun. Oricum, eu nu am de gând să plec din Scoţia, indiferent ce se va întâmpla după 18 septembrie. Eu mă simt foarte bine aici”, mai spune Florin.

————————————–

„Pe mine nu mă interesează direct acest subiect, pentru că eu oricum intenţionez să plec din Scoţia. Dar să sperăm că referendumul nu va reuşi să aducă rezultatul pe care şi-l doresc organizatorii acestuia. Este cam greu de crezut că Scoţia va deveni independentă. De altfel, nici nu am întâlnit români foarte preocupaţi de acest aspect…”

Ing. Virgil Stoica, preşedintele ScotRo

————————————–

 

Autor articol: Marcel Istrate

Comentarii

Spune-ti si tu parerea!