Se cere iar retragerea ambasadorului României de la Belgrad

Articol publicat in sectiunea Politică externă pe data 14 august 2015

Românii din Timoc au cerut, luni, la Universitatea de Vară de la Izvoru Mureșului, pentru al treilea an consecutiv, retragerea ambasadorului României la Belgrad, Daniel Banu, și a consulului din Zaicear, Iulian Nițu, pe care îi acuză că promovează o „politică antiromânească”.

Președintele Partidului Neamului Românesc (PNR) din Serbia, Predrag Balasevic, a declarat, luni, la Universitatea de Vară de la Izvoru Mureșului, județul Harghita, că românii din Timoc trec de ani de zile printr-o perioadă grea, întrucât, de-a lungul istoriei, românii de acolo au fost lăsați să se lupte singuri pentru păstrarea identității, limbii și culturii românești în zonă.

Balasevic a afirmat că problemele „grave” ale minorității românești pot fi rezolvate doar printr-o „susținere clară” din partea politicienilor de la București, care ar determina Belgradul să respecte legea privind conservarea și promovarea identității lor etnice.

„Problema românilor din Timoc este mare și noi nu o putem rezolva, deoarece nu avem semnale clare și o susținere clară de la București, de unde Belgradul să înțeleagă că trebuie să facă mai mari eforturi în Timoc și să respecte legea prin care noi, românii, să avem dreptul la școală, la biserică, la mass-media. Atunci când politicienii români de la București vor spune colegilor de la Belgrad că drumul Serbiei în UE este prin Timoc, în România, așa cum fac croații pentru minoritatea lor în Serbia, așa cum fac bulgarii și alții, atunci Belgradul va înțelege că trebuie să ne respecte drepturile. Din păcate, noi nu auzim asta de la politicienii români. Eu am fost prezent la întâlnirea dintre premierul sârb și premierul român, la Bor, în Serbia, unde am auzit de la domnul Ponta că România sprijină Serbia în drumul spre UE necondiționat. Când spuneți asta sârbilor, înseamnă că ei pot face ce vor. Asta este grav pentru noi”, a declarat Predrag Balasevic.

Liderul PNR a reclamat, de asemenea, dezinteresul și politica antiromânească promovată de instituțiile românești care ar trebui să se ocupe de problemele românilor din Timoc, care au cerut, pentru al treilea an consecutiv, retragerea ambasadorului României la Belgrad, Daniel Banu, și a consulului României din Zaicear, Iulian Nițu.

„Am trimis scrisori, am discutat și cu fostul ministru de externe (Titus Corlățean – n.r.), oriunde avem posibilitatea spunem că acești domni din Serbia fac o politică antiromânească, eu cred că este și o politică antiromânească pentru românii din Timoc, este antiromânească și pentru statul român. Ei ne divizează în români și în vlahi, ei crează noi lideri, noi organizații neguvernamentale politice, crează români adevărați – nu știu, dacă noi nu suntem români, ce suntem atunci?”, a spus Balasevic.

Probleme și la vizita lui Iohannis

Potrivit acestuia, cu ocazia vizitei președintelui Klaus Iohannis în Serbia, din luna iulie, la întâlnirea cu comunitatea românească din Banatul sârbesc și din Timoc au fost invitate numai persoane care, „în complicitate cu unele instituții din Serbia”, lucrează împotriva comunității românești. „Au fost invitați oameni, deputați, care sunt de origine română vlahă și care în comunitatea noastră fac politica antiromânească, ei s-au întâlnit cu președintele României. Nu au fost chemați oamenii care într-adevăr luptă pentru românism în Timoc”, a precizat președintele PNR din Serbia.

El a mai spus că politicienii români trebuie să facă schimbări în sistemul de colaborare al Departamentului politici pentru românii de pretutindeni cu asociațiile românești din diaspora, care „nu funcționează”, pentru că, în caz contrar, românii din Timoc își vor pierde identitatea.

„Este o problemă cu sistemul, care nu funcționează. Încercați să schimbați ceva, aveți o decizie prin care puteți să hotărâți, pentru că predecesorii voștri nu au făcut sau au făcut prea puțin pentru noi. Unii ne-au încurcat, unii nu ne-au ajutat, timpul trece și, așa cum a spus părintele Boian, o să ajungem în secolul XXI să ne pierdem identitatea noastră, pe care am păstrat-o printr-un miracol până în prezent. (…) Eu nu pot să înțeleg altceva decât un dezinteres total al clasei politice românești față de noi, dacă noi la toate evenimentele unde am fost am vorbit despre asta și nu am văzut niciun rezultat”, a mai spus președintele PNR din Serbia.

De ce nu l-a demis Corlățean pe consulul general de la Zaicear

Anul trecut, fostul ministru de externe, Titus Corlățean, căruia asociațiile românilor din Valea Timocului i-au solicitat rechemarea consulului general de la Zaicear, susținea că nu există motive ca diplomaților români să li se aducă învinuiri că ar promova o politică „antiromânească și pro-sârbească”.

„Eu cunosc mai în profunzime complexitatea subiectului și pot să o spun public foarte clar: niciun diplomat român de nicăieri, nici ambasadorul, nici consulul general, nu există motive ca ei să fie acuzați de atitudini antiromânești, subliniez. Că sunt neînțelegeri, că sunt alte aspecte care trebuie clarificate, da, și le voi clarifica împreună cu cei interesați”, spunea Corlățean la acea vreme.

Autor articol: Amira Damian

Comentarii

Spune-ti si tu parerea!