Secretele creierului uman

Articol publicat in sectiunea Fără categorie pe data 7 august 2015

creier_mituriDatorită complexității sale, creierul uman ascunde încă foarte multe secrete. De fiecare dată când s-a crezut că nimic nou nu mai poate fi descoperit, creierul uman și-a mai dezvăluit unul din numeroasele sale mistere. Până în prezent, nimic inventat de oameni nu se poate nici măcar apropia de creierul uman. Vă prezentăm în continuare câteva mituri legate de creierul uman:

Creierul uman poate jongla cu mai mult de două sarcini în același timp

Fals: Creierul uman nu se poate ocupa de mai multe sarcini în același timp când faci multi-tasking. De fapt, trece de la o sarcină la alta. Din cauză că mișcarea aceasta necesită timp, multi-tasking-ul nu este o modalitate eficace pentru a-ți face treaba.

Fenomenul de deja-vu apare când în creierul uman se produce o confuzie între vis și realitate

Fals: Oamenii de știință nu stiu încă să explice motivul pentru care oamenii trăiesc sentimentul de deja-vu, adică ai impresia că ai fost undeva sau ai făcut ceva, deși tu știi că nici nu ai fost acolo și nici nu ai făcut nimic. Noi cercetări sugerează că fenomenul deja-vu se întâmplă atunci când oamenii merg într-un loc nou, însă asemănător cu unul în care au fost în trecut, sau când au făcut în trecut ceva asemănător cu activitatea nouă.

Cu cât este creierul mai mare, cu atât ești mai deștept

Fals: Un creier mai mare nu înseamnă și mai multe gânduri. De fapt, atât creierele, cât și trupurile oamenilor care trăiau în peșteri erau mult mai mari decât ale oamenilor din prezent. Pe măsură ce omenirea a evoluat, creierul a început să fie mai bine utilizat prin procese complexe precum limbajul, gândirea și memoria.

Creierul lui Einstein a fost neobișnuit de mare

Fals: Un studiu realizat în 1999 al creierului lui Einstein, bazat pe fotografiile care au fost realizate după ce a murit în 1955, a scos la iveală că lobii săi parietali, cei responsabili cu abilitatea la matematică, erau cu 15% mai mari decât unii normali. Însă, masa creierului său era mai mică decât una normală.

Oamenii au cele mai mari creiere dintre mamifere

Fals: Chiar dacă oamenii sunt cele mai inteligente ființe de pe planetă, nu au și cele mai mari creiere. Este nevoie de creiere imense pentru a controla mușchi mari. Creierul uman cântărește aproximativ 1,36 kg, în vreme ce al unei balene albastre mascul are 8 kg, iar al elefantului puțin mai mult de 4,5 kg.

Meditația îmbunătățește abilitatea creierului uman de a lua decizii, precum și concentrarea

Adevărat: Când cercetătorii au scanat creierele călugărilor budiști în timp ce făceau meditație au observat că părțile creierelor care-i ajută pe oameni să se concentreze și să ia decizii devin mai active. Însă, activitatea era mult mai mare la tinerii călugări care abia învățau să mediteze și mai redusă la cei care meditau de mai multă vreme. Creierele călugărilor mai în vârstă au învățat să se concentreze mult mai ușor.

În cazul stângacilor, partea dreaptă a creierului controlează mușchii de pe partea stângă a corpului

Adevărat: Partea dreaptă a creierului controlează mișcările părții stângi a corpului indiferent dacă persoana este stângace sau dreptace. Iar partea stânga a creierului controlează mișcările părții drepte. Tocmai de aceea, afectarea unei părți a creierului influențează cealaltă parte a corpului.

Partea stângă a creierului este responsabilă cu limbajul

Adevărat: Cele două emisfere ale creierului arată aproape la fel. Însă ele îndeplinesc sarcini diferite. Când este vorba despre matematică sau formarea unor cuvinte, cei mai mulți dintre oameni folosesc emisfera stângă. Recunoașterea feței, abilitățile spațiale și muzica sunt în sarcina emisferei dreapte.

Cu cât este folosit mai mult creierul uman, cu atât devine mai puternic

Adevărat: Pentru a avea un creier puternic este nevoie de exerciții. Învățarea unor abilități noi sau execuția unor sarcini mentale întăresc conexiunile dintre celulele creierului. Curiozitatea sporește ascuțimea minții. De asemenea, și exercițiile fizice ajută la menținerea puterii creierului, întrucât creierul este mai bine irigat.

Stresul crește riscurile atacului cerebral

Fals: Atacul are loc atunci cand vasele de sange ale creierului se blocheaza. Tensiunea arteriala mare, alaturi de diabet si fumat, pot afecta vasele de sange, inclusiv acelea care iriga creierul, crescand astfel riscul unui atac cerebral.

Autor articol: Ionut Mares

Comentarii

Spune-ti si tu parerea!