Șeful Protecția Martorilor, reținut de DNA

Articol publicat in sectiunea Politică internă pe data 20 noiembrie 2015

Chestorul de poliție Adrian-Augustin Bărăscu, cel care conduce Oficiul Național pentru Protecția Martorilor (ONPM), a fost reținut luni seară de procurorii DNA, fiind acuzat de opt infracțiuni legate de deturnarea de fonduri destinate programelor de protecție ale martorilor.

Adrian Bărăscu și două angajate ONPM au fost reținuți de procurorii anticorupție. Bărăscu este acuzat de constituire a unui grup infracțional organizat, obținere ilegală de fonduri, în formă continuată, deturnare de fonduri, în formă continuată, fals intelectual, în formă continuată, uz de fals, în formă continuată, influențarea declarațiilor, abuz în serviciu, dacă funcționarul a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată, și abuz în serviciu, în formă continuată. Comisarul șef Felicia-Violeta Popa este suspectată de constituire a unui grup infracțional organizat și complicitate la săvârșirea infracțiunii de deturnare de fonduri, în formă continuată, iar Andreea-Violeta Liță, psiholog în cadrul ONPM, de constituire a unui grup infracțional organizat, abuz în serviciu și complicitate la săvârșirea infracțiunii de deturnare de fonduri, în formă continuată.

Potrivit procurorilor, în perioada septembrie-decembrie 2013, inculpații și alte persoane au constituit un grup infracțional organizat, grupare la care, în perioada 2014 – noiembrie 2015, au aderat și alții, în scopul săvârșirii infracțiunilor de obținere ilegală de fonduri, deturnare de fonduri, abuz în serviciu și abuz în serviciu, dacă funcționarul a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit. În contextul amintit, în perioada 2014 – noiembrie 2015, membrii grupului au acționat, pe de o parte, în vederea supradimensionării cuantumului fondurilor bănești necesare protecției martorilor, iar, pe de altă parte, pentru reducerea cheltuielilor destinate folosului exclusiv al martorilor din program.

De asemenea, membrii grupului au acționat și în direcția deturnării sumelor de bani cu destinația mai sus menționată către achiziția directă, de la furnizori preferați, a unor bunuri și servicii destinate înzestrării ONPM, precum și pentru dotarea funcționarilor instituției, fie în scopul achiziționării unor bunuri și servicii inutile ori neperformante, mai spun anchetatorii.

Totodată, directorul ONPM împreună cu mai mulți membri ai grupului, în mod repetat, în perioada decembrie 2009 – mai 2013, ar fi adoptat comportamente șicanatorii la adresa martorilor incluși în program, acțiuni care au dus la vătămarea drepturilor acestora. Procurorii mai spun că, în noaptea de 14/15 iunie 2013, Andreea-Violeta Liță, în calitate de psiholog în cadrul ONPM și desemnată cu evaluarea și asistența psihologică a unui martor protejat, nu și-a îndeplinit atribuțiile de serviciu, în condițiile în care acesta din urmă i-a adus la cunoștință intenția și motivațiile de a comite un act suicidar (tentativa de suicid a avut loc).

Ce este ONPM

Oficiul Național pentru Protecția Martorilor este una dintre cele mai secretizate structuri din întreg sistemul de poliție. Programul de Protecție a Martorilor există în România din primăvara anului 2003, fiind înființat în urma recomandărilor Uniunii Europene. În aceste programe, potrivit Legii 682/2002, pot fi incluse persoanele care au calitatea de martor, potrivit Codului de Procedură Penală, dar și persoane care nu au nicio calitate procesuală, dar care dețin și oferă informații privind infracțiuni grave, cum sunt cele din domeniul crimei organizate sau cele care privesc siguranța statului. În ce privește infracțiunile economice, prejudiciul cauzat trebuie să depășească 50.000 de euro.

Pot beneficia de aceste programe și persoanele care iau cunoștință întâmplător despre infracțiuni grave și care se află sub amenințare directă. Cel care decide dacă un martor poate fi inclus în programe de protecție este un magistrat. Până unde pot merge măsurile de protecție? Măsurile de protecție prevăzute prin lege sunt: protecția datelor de identitate a martorului protejat, în timpul audierii, protecția declarației acestuia, ascultarea martorului protejat prin distorsionarea vocii și a imaginii, activități speciale de protecție la domiciliu. Măsurile pot merge până la schimbarea înfățișării martorilor și a domiciliilor acestora. Există și măsuri de urgență care se iau imediat și după aceea se decide includerea în program. Legea sancționează pe oricine care descoperă identitatea martorului protejat. Descoperirea unor astfel de oameni se pedepsește cu închisoare de la 20 la 25 de ani. Programul de protecție încetează la cererea expresă a martorului protejat sau la inițiativa oricărei instituții implicate în program.

Autor articol: Amira Damian

Comentarii

Spune-ti si tu parerea!