STRĂINĂTATEA, UN DIVORȚ TĂCUT

Articol publicat in sectiunea Acte, Reportajul săptămânii pe data 6 iunie 2016

Diaspora romaneasca_Strainatatea, un divort tacut1

 

Divorţul: în România sau în Marea Britanie?

 

Sărbătorile Pascale şi cele de iarnă sunt, în acelaşi timp, mult aşteptate, ca prilej de bucurie sufletească şi comuniune în familie, dar şi momentele cele mai neprielnice de pe parcursul unui an pentru multe relaţii de căsătorie.

Situaţia este confirmată într-un studiu recent, apărut în publicaţia online  www.match.com. Acesta a generat concluzia că 76% din cuplurile care aleg să se despartă pun în practică această decizie exact în vacanţele de sărbători…

 

Explicaţia psihologilor…

Numărul familiilor de români care s-au destrămat este tot mai mare, în fiecare an, conform statisticilor din România. Iar străinătatea a ajuns să se situeze printre cele mai importante cauze de divorţ.

Conform specialiştilor, în ultimul timp, femeile românce ajunse la muncă dincolo de graniţele ţării natale sunt cele care intentează, în cele mai multe cazuri, procesul de divorţ.

„A crescut numărul divorţurilor în ultima perioadă, mai ales în cazurile în care unul dintre parteneri este plecat la muncă într-o altă ţară. Este vorba de generaţia între 30 şi 35 de ani. De obicei, femeile introduc divorţul şi cei care divorţează din această cauză provin dintr-o clasă socială submedie”, declara în acest sens Cristian Grigore, avocat.

Psihologul Eliza Nicolaescu oferă şi o explicaţie a deciziei partenerului de a divorţa: „Din punct de vedere social, este acceptat ca bărbatul să aibă relaţii extraconjugale, dar de obicei, ei nu-şi părăsesc familia, nu intentează divorţ. Statistic, sunt mai puţini bărbaţi care divorţează.”

—————————————

„În plus, cel care pleacă din ţară se schimbă foarte mult, intră într-un alt tip de societate, alt mediu profesional. Aceste schimbări externe se reflectă şi în interiorul persoanei, ceea ce duce la schimbarea intereselor şi motivaţiilor, iar în momentul în care se întoarce acasă nimic nu mai e la fel.”

Eliza Nicolescu

—————————————

 

Banii n-aduc fericirea

Banii nu aduc aşadar fericirea, chiar dacă de cele mai multe ori asigură o existenţă mai împlinită din punct de vedere material, atrag atenţia specialiştii care au studiat ascensiunea ratei divorţurilor. Cei care au plecat să muncească în străinătate motivaţi strict de interesele materiale nu au conştientizat, însă, la acel moment, faptul că nu pot compensa lipsa iubirii. „În momentul în care s-a luat hotărârea ca unul dintre membri să plece la muncă într-o altă ţară, partenerii dintr-un cuplu nu s-au gândit că asta poate duce la ruperea căsniciei. Dar timpul trece şi ochii care nu se văd, se uită. Oamenii au nevoie de dragoste, de apropiere, iar banii nu pot compensa lipsa unui partener cu care să împărtăşească evenimentele de zi cu zi”, mai explică sociologul Lazăr Vlăsceanu, referindu-se la numărul mare al divorţurilor cauzate de plecarea unuia dintre parteneri la muncă „afară”. Evoluţia societăţii şi globalizarea au, deci, un preţ. În acest caz, destrămarea familiei. 

—————————————

„Rata divorţurilor a crescut enorm, mai ales de când s-a deschis piaţa muncii, iar membrii familiei trăiesc în medii profesionale diferite. Principala cauză care determină migrarea membrilor este faptul că piaţa de muncă a devenit globală. În acest moment, primează situaţia materială, nu confortul familiei.”

Lazăr Vlăsceanu, sociolog

—————————————

 

 

Divorţul, din punct de vedere tehnic

 

Durata şi costurile unui litigiu de divorţ variază mult de la o ţară la alta, România bucurându-se în continuare de un regim şi o procedură relativ rapidă şi necostisitoare, ne-a declarat Alina Mihaela Bucur, avocat român stabilit la Londra.

 

Divorţul în România

Majoritatea celor care ajung în prag de divorţ cred că acesta se poate realiza doar în ţara în care locuiesc sau acolo unde s-au căsătorit. În realitate, lucrurile nu stau aşa, ne-a mai asigurat avocatul român.

Legislaţia europeană conţine proceduri şi criterii conform cărora soţii pot opta pentru ţara în care doresc să divorţeze, ceea ce în multe cazuri poate însemna diferenţa dintre un proces scurt şi unul îndelungat. În cazul românilor care locuiesc în străinătate, respectiv românii din Marea Britanie, cea mai simplă variantă rămâne realizarea divorţului în România.

Pentru românii care optează pentru desfacerea căsătoriei de către sistemul juridic român, aceştia pot opta pentru procedura administrativă, care presupune adresarea unei cereri de divorţ de către ambii soţi ofiţerului de stare civilă de la locul căsătoriei sau al ultimei locuinţe comune a soţilor. Divorţul la starea civilă se poate încheia doar dacă soţii nu au copii minori născuţi din căsătorie, din afara căsătoriei sau adoptaţi. Aceasta este o procedură care se aplică în cazul în care soţii sunt de acord.

În ceea ce priveşte divorţul în faţa notarului public, acesta se va realiza doar dacă soţii convin de comun acord asupra tuturor aspectelor ce privesc desfacerea căsătoriei aspecte referitoare la:

  • numele de familie, pe care să îl poarte după divorţ;
  • exercitarea autorităţii părinteşti, obligatoriu de către ambii părinţi;
  • stabilirea locuinţei copiilor după divorţ;
  • modalitatea de păstrare a legăturilor personale dintre părintele separat şi fiecare dintre copii;
  • stabilirea contribuţiei părinţilor la cheltuielile de creştere, educare, învăţătură şi pregătire profesională a copiilor.

În plus, spre deosebire de divorţul la starea civilă, divorţul la notar se poate încheia chiar dacă există şi copii minori.

Soţii vor depune personal cererea şi vor primi un termen de reflexie de 30 de zile atât din partea ofiţerului de stare civilă, cât şi din partea notarului.

Divorţul mai poate fi pronunţat în instanţă, conform legislaţiei româneşti în vigoare. În cazul în care nici pârâtul, nici reclamantul nu au locuinţa în ţară, părţile pot conveni să introducă cererea de divorţ la orice judecătorie din România. Dacă numai pârâtul locuieşte în străinătate, instanţele române sunt competente internaţional, în acest caz fiind competentă judecătoria în circumscripţia căreia îşi are locuinţa reclamantul.

—————————————

Divorţul pe cale administrativă, în faţa ofiţerului de stare civilă, este soluţia care presupune cele mai mici costuri pentru un cuplu ajuns în această situaţie. Pentru celelalte două variante, cea a divorţului la notar şi cea a divorţului în instanţă, costurile sunt variabile în funcţie de onorariul notarului şi al eventualului avocat angajat să reprezinte soţii în instanţă, după cum ne-a mai precizat avocatul Alina Mihaela Bucur.

—————————————

 

Divorţul în Marea Britanie

Divorţul în UK nu se poate solicita înainte de trecerea primului an de căsătorie. După aceea, divorţul se poate solicita numai în cazul în care căsătoria este în mod iremediabil imposibil de continuat. Acest lucru poate fi demonstrat argumentat în cinci moduri:

  1. Adulter din partea pârâtului (nu puteţi cere divorţul dacă adulterul a fost comis de dumneavoastră).
  2. Comportament nerezonabil.
  3. Părăsirea petiţionarului de către pârât de minim doi ani.
  4. Separare de minim doi ani şi pârâtul este de acord.
  5. Separare de 5 ani.

În termeni juridici există trei etape distincte ale unui divorţ:

  1. Divorţul în sine. Aceasta înseamnă în mod efectiv încetarea unui contract (căsătoria) şi permite ambelor părţi să se recăsătorească dacă doresc. Actul juridic prin care încetează căsătoria este cunoscut sub numele de „decree absolute” (sentinţă absolută).
  2. În termenii cei mai simpli, cine ce ia şi ce pensie de întreţinere se va plăti fostului partener. Această etapă se numeşte „ancillary relief” şi este posibil să întâlniţi acest termen şi pe alte documente juridice. Din 6 aprilie 2011, termenul juridic oficial a devenit „Application for a Financial Remedy” (cerere pentru un remediu financiar).
  3. Înţelegeri dacă există copii: custodie, întreţinere şi drepturi de acces pentru partea care nu are custodia.

Una dintre părţi depune o cerere de divorţ („Application for a Matrimonial Order”), inclusiv acolo unde este aplicabilă o cerere pentru un remediu financiar („Application for a Financial Remedy”) şi o declaraţie-înţelegere privind copiii („Statement of Arguments for Children”).

Cererea este primită de tribunalul care se va ocupa de caz şi apoi o copie a acesteia va fi înmânată celeilalte părţi numită „pârât”, care trebuie să confirme primirea acesteia pentru a indica că a primit cererea şi dacă acceptă sau nu acuzaţiile care i se aduc în cerere. În majoritatea cazurilor, divorţul nu va necesita avocaţi.

Odată ce tribunalul a intrat în posesia confirmării de primire, se trimite o declaraţie aplicantului pentru semnare. Prin aceasta, se cere aplicantului să confirme că doreşte să continue divorţul şi că detaliile din cererea originală sunt corecte. Declaraţia se înapoiază tribunalului.

Un judecător districtual analizează cererea şi dă o sentinţă temporară. Apoi, după șase săptămâni şi o zi, se solicită emiterea sentinţei absolute de către aplicant.

 

 

Căsătorii mixte: divorţuri „amestecate”

 

Cele mai complicate situaţii în caz de divorţ pot apărea în cazurile familiilor mixte formate dintr-un cetăţean român şi unul străin, atrag atenţia avocaţii…

 

„Pierdut” soţie filipineză…

Avocatul Alina Mihaela Bucur ne-a povestit cazul unui tânăr din România stabilit la Londra, care era căsătorit cu o cetăţeancă britanică de origine filipineză. Românul a apelat la serviciile unui avocat la un an după ce s-a despărţit propriu-zis de fosta sa soţie…

„Voia să divorţeze, dar nu mai avea numărul ei de telefon, nici adresa la care aceasta se mutase, pentru că s-au despărţit şi nu au mai ţinut legătura”, explică avocatul Alina Mihaela Bucur. Ea a apelat la instanţa specializată din cadrul Judecătoriei Sectorului I Bucureşti pentru desfacerea căsătoriei dintre un cetăţean român şi unul străin.

Procedura s-a complicat pentru că ea prevede citarea persoanei străine, care este obligată să semneze citaţia. „Clientul meu a trebuit să afle adresa fostei sale partenere”, a subliniat Alina Mihaela Bucur.

În acest scop, românul s-a deplasat la un restaurant al comunităţii filipineze din Londra pentru a obţine numărul de telefon al soţiei de care se despărţise. El a convins-o să colaboreze şi să îi pună la dispoziţie toate documentele solicitate în instanţa românească, adică certificatul de căsătorie în original şi o copie după paşaport.

Problemele au continuat însă…

 

Divorţ la Bucureşti via Londra

Toate actele necesare pentru intentarea acţiunii de divorţ în România devin insuficiente în cazul unui cuplu format de un cetăţean român şi străin care decid să nu mai comunice unul cu altul. Aşa s-a întâmplat şi cu românul din Londra care şi-a propus să divorţeze de fosta sa parteneră de origine filipineză, având cetăţenie britanică.

„Clientul meu a semnat la judecătorie că este titularul acţiunii de divorţ şi a urmat trimiterea citaţiei către fosta sa parteneră din Marea Britanie. Problema a fost că aceasta nu a semnat citaţia respectivă; poate nu pentru că era rău intenţionată, ci fiindcă, pur şi simplu, nu era acasă. Iar lucrurile nu s-au schimbat nici când citaţia a fost trimisă pentru a doua oară”, a precizat avocatul Alina Mihaela Bucur.

A fost nevoie ca cei doi soţi să ia din nou legătura şi să se deplaseze împreună la Ambasada României de la Londra pentru semnarea unui acord al cetăţeanului străin asupra divorţului. Documentul a fost semnat cu asistenţa unui translator autorizat, iar costurile acestui demers au fost de 250 de lire sterline.

În final, divorţul a fost pronunţat la Bucureşti, în baza acordului semnat la Londra…

—————————————

„Divorţul e un eveniment la care nici nu vrei să te gândeşti, dar care, totuşi, devine în unele cazuri ultima soluţie.”

Avocat Alina Mihaela Bucur

—————————————

Pagina 2 din 2:Pagina precedentă

Autori articol: Marcel Istrate, Oana Padureanu

Comentarii

Spune-ti si tu parerea!