SUA critică discriminările pe bază de religie

Articol publicat in sectiunea Social pe data 7 august 2014

Constituţia României şi alte legi protejează libertatea religioasă, iar Guvernul respectă, în general, acest drept, dar există şi cazuri de discriminare pe bază de religie, se arată în raportul pe 2013 al Departamentului american de Stat privind libertatea religioasă.

„Autorităţile locale nu reuşesc în continuare să răspundă la plângerile din partea grupurilor minoritare religioase privind discriminarea. O problemă semnificativă rămâne lipsa de progrese în ceea ce priveşte restituirea bisericilor greco-catolice date în 1948 de către regimul comunist Bisericii Ortodoxe”, se arată în raportul Departamentului de Stat, citat de Mediafax.

„Au existat cazuri de discriminare socială pe baza afilierii religioase, a credinţelor sau practicilor religioase. Unii preoţi ortodocşi continuă să manifeste ostilitate faţă de grupurile religioase neortodoxe, inclusiv prin refuzarea accesului în cimitire”, se mai arată în raport.

Potrivit documentului, Biserica Greco-Catolică a contestat rezultatele de la recensământul din 2011, susţinând, într-o scrisoare trimisă premierului, că „mulţi respondenţi au fost intimidaţi şi nu şi-au declarat adevărata confesiune, iar unii recenzori au refuzat să înregistreze confesiunea greco-catolică”.

 

Restricții la înregistrarea grupurilor religioase

Autorii raportului notează că, deşi legile protejează libertatea religioasă, există restricţii legale privind grupurile religioase în ceea ce priveşte înregistrarea lor şi conferirea unui statut oficial.

Astfel, o asociaţie religioasă trebuie să aibă cel puţin 300 de membri şi să furnizeze datele personale ale acestora, în timp ce orice alt fel de asociaţie are nevoie de trei membri pentru a fi înregistrată.

Totodată, asociaţiile religioase beneficiază de anumite scutiri fiscale „potrivit Codului Fiscal”. Documentul notează că în Codul Fiscal nu există o reglementare privind scutirea de taxe pentru asociaţiile religioase.

Raportul menţionează faptul că există o lege pentru restituirea proprietăţilor religioase confiscate între 1940 şi 1989, inclusiv cele evreieşti, dar că, în practică, unele autorităţi locale încearcă să împiedice restituirea acestor proprietăţi.

Autor articol: Ionut Mares

Comentarii

Spune-ti si tu parerea!