Suplimentarea secțiilor de vot  și „promisiunile” ministrului Bogdan Stanoevici

Articol publicat in sectiunea Diaspora pe data 9 noiembrie 2014

Londra_08.11.2014_Bogdan Stanoevici_ICR

Bogdan Stanoevici, ministrul delegat pentru românii de pretutindeni a evitat să afirme explicit dacă vor fi înființate secții de vot în plus la Londra la al doilea tur de scrutin al Alegerilor Prezidențiale, deși a admis că există posibilitatea legală a suplimentării acestora, potrivit BEC. „Facem tot ce este posibil pentru ca fiecare român ce își dorește să își exprime dreptul de vot să o poată face”, a repetat acesta de mai multe ori, în fața a aproximativ 50 de reprezentanți ai comunității românești din Marea Britanie.

Stanoevici s-a întâlnit cu membrii ai unor asociații românești și reprezentanți ai presei din capitala Regatului Unit, în calitate de reprezentant al Ministerului Afacerilor Externe, sâmbătă 8 noiembrie, la sediul ICR din Belgrave Sqaure nr. 1. Discuțiile au fost moderate de Dr. Ion Jinga, Ambasadorul României la Londra.

 

„Nu pot să vă răspund acum la această întrebare”

„Ceea ce vă spun eu cred că ar trebui să vă facă să zâmbiți, nu să fiți încruntați”, a spus ministrul unei audiențe iritate care vroia să afle dacă se vor putea înființa noi secții de vot în Londra până duminică, 16 noiembrie. „Dacă citim un pic printre rânduri și ascultăm foarte bine și nu interpretăm fantezist ce a spus domnul ambasador deja e un pas înainte, care ar trebui să vă răspundă la niște întrebări…”, a declarat enigmatic Stanoevici. „Sunem dependenți cu toții de cadrul legal…”, a adăugat el imediat, celor câteva zeci de reprezentanți ai comunității românești din Marea Britanie, furioși pentru că mii de concetățeni ai lor nu au reușit să voteze la Londra, în 2 noiembrie, cu ocazia primului tur de scrutin al alegerilor prezidențiale.

„Am primit toate mesajele și petițiile trimise ambasadei pentru înființarea de noi secții de vot și toate au fost trimise la București”, declarase cu câteva minute înainte ambasadorul Ion Jinga, în cadrul întâlnirii cu reprezentanții comunității românești din Marea Britanie. „Am spus și verbal același lucru la București, deci mesajele dumneavoastră au ajuns acolo. Sper să putem rezolva acest lucru în Londra. (înființarea de noi secții de vot – n.r.)”, a continuat diplomatul. „Eu am speranțe și cred că nu le am degeaba… Haideți să mai avem puțină răbdare până când se clarifică la București cadrul legislativ…” , a întărit acesta.

„Ce s-a întâmplat la primul tur nu poate fi acceptat (…) Este important ca acest lucru să nu se mai întâmple”, a spus ministrul delegat pentru românii de pretutindeni în același cadru. El a refuzat să răspundă însă clar la întrebările care i s-au pus în legătură cu înființarea unor noi secții de vot. „Nu pot să vă răspund la această întrebare acum. Tot ce pot să spun este că se va face tot ce este posibil legal pentru ca fiecare român să poată vota”, a afirmat reprezentantul guvernului.

La începutul întâlnirii, ministrul Bogdan Stanoevici a încercat să solicite jurnaliștilor prezenți să nu înregistreze discuțiile purtate la sediul Ambasadei Românie din Belgrave Square: „Aș avea rugămintea să nu se înregistreze, ca să nu trebuiască de fiecare dată să îmi calculez cuvintele și să mă gândesc fiecare cuvânt cum ar trebui să fie interpretat în această campanie electorală”. Pretenția sa a fost respinsă vehement de majoritatea celor care se aflau în sală.

 

Întrebări pentru ministrul românilor de pretutindeni

Ministrul Bogdan Stanoevici a fost frecvent „luat la întrebări” de românii din Marea Britanie pe parcursul întâlnirii pe care a avut-o cu aceștia în clădirea care găzduiește Institutul Cultural Român din Londra.

„Am stat la coadă șapte ore și nu am votat. Ce se va întâmpla dacă în 16 decembrie nu am să pot vota?”, a fost prima interpelare lansată la adresa ministrului delegat pentru românii de pretutindeni de către Maria Mărcuș, studentă și reprezentantă a Kings College Romanian Society.

Tommy Tomescu, președintele Europeans Party, și Mihai Ilieș, vicepreședinte PNL Londra, i-au reproșat la Stanoevici o declarație în presă în care susținea că unii dintre cei care au participat la vot în străinătate erau „agitatori”. „Asta înseamnă a scoate din context…”, a răspuns ministrul.

Jurnalistul Petru Clej i-a amintit reprezentantului Guvernului României despre o hotărâre a Biroului Electoral Central din 7 noiembrie, în care se face referire la „inexistența impedimentului legal referitor la organizarea de noi secții de votare în străinătate invocat de Ministerul Afacerilor Externe în contextul discutării celor mai eficiente măsuri în organizarea următorului scrutin”. „Veți aproba înființarea de noi secții de votare, având în vedere că se așteaptă un număr mare de alegători?”, a insistat Clej.

„Matematic vorbind, soluțiile propuse nu rezolvă problema. Avem nevoie de cel puțin încă două secții de votare în Londra. Ceea ce a spus domnul Ponta că nu va exista niciun om care să nu voteze este imposibil, cel puțin în Marea Britanie, dacă noi nu prelungim programul de vot până la ora 23.00”, a atras atenția și Oana Cotiușa de la organizația Enviromental and Social Change.

„Veți demisiona domnule ministru, dacă românii nu vor putea vota la Londra?”, a vrut să știe Costel Petre de la asociația Romania in The Third Millenium. „Dacă primul ministru mi-o va cere, evident că o voi face?”, a afirmat fără ezitare Bogdan Stanoevici

„Ați spus de la început că respectați legea. Dar sunteți de acord că nu a fost respectat dreptul de vot al românilor, care este un drept constituțional fundamental?”, a încercat să afle, spre final, Alex Ostafe, președintele organizației studențești Europe Students Union. „Totul s-a respectat…”, a replicat ministrul, după ce a sugerat că nu înțelege întrebarea. 

 

În loc de concluzii…

Concluziile întâlnirii ministrului Bogdan Stanoevici cu membri ai comunității românești din Marea Britanie au fost trase de Bogdan Pătriniche, membru fondator al Romanian Business Clab, organizație ce grupează mai mulți români care lucrează în City of London.

„Problema fundamentală este că în țările cu comunități mari de români votează doar în jur de 3% dintre aceștia, în timp ce în România prezența la vot este de circa 50% sau peste acest procent. „Tristețea este că voturile românilor din diaspora nu se pot exprima, dincolo de, să spunem, bunăvoința creșterii numărului secțiilor de votare. Dificultățile sunt foarte mari. Un om – un vot; este un drept fundamental. Ar trebui ca un om de la o circumscripție din Suceava să aibă aceleași drepturi ca și un om de la o circumscripție din Tulcea, Viena, Munchen sau oriunde…”, a spus Bogdan Pătriniche.

El a mai explicat că numărul românilor din străinătate este necunoscut, prezentând densități difuze. Sunt mulți români în Londra și puțini în Scoția, de pildă, precum și distanțe mari de parcurs până la secțiile de vot. În consecință, prin suplimentarea secțiilor de vot se poate crește prezența la vot în Marea Britanie de la 3% la maxim 4%, de exemplu.

„Problema de fond este modificarea cadrului legislativ care să folosească existența tehnologiei. Ar trebui să ne inspirăm din ceea ce ne oferă tehnologia. Există votul prin corespondență sau cel electronic. Populația off-shore a României este de 20%, proporție nenegiljabilă. Și tendința ca ea să crească este mai mare decât să scadă…”, a subliniat acesta.

Pătriniche a mai atras atenția că numărul studenților români din Marea Britanie a crescut foarte mult. „Este o populație tânără, care vrea să își respecte obligațiile electorale și care vede în vot o legătură cu țara, o posibilitate de a se manifesta social, politic, cultural. (…) Este păcat să nu ne gândim în perspectivă. La alegerile viitoare, gândiți-vă dacă tehnologia, votul electronic, cel prin corespondență și așa mai departe sunt posibil de a fi adaptate cu cerințele legii…”

 

—————————–

Cum se stabilește numărul necesar de secții de vot?

 

Modul în care se stabilește numărul de secții de vot înființate pentru românii din străinătate a fost dezvăluit de dr Ion Jinga, Ambasadorul României la Londra. Acesta a informat românii care au venit la întâlnirea cu ministrul Stanoevici că în 2009 au existat opt secții de votare în Marea Britanie, cu ocazia alegerilor prezidențiale din acel an. Au votat atunci aproximativ 6.000 de oameni. În 2012, pentru demiterea Președintelui României s-au prezentat la urne 4.300 de persoane, în cadrul a opt secții de votare. În decembrie 2012, pentru alegerile parlamentare au fost șapte secții de vot și 1.600 de votanți, iar în 2014, pentru europarlamentare, au fost opt secții și 800 de votanți români în Marea Britanie.

În Spania și Italia, unde sunt mulți români, există o secție de votare la 25.000 de alegători, iar dacă s-ar ține cont de acest raport, în Regatul Unit ar fi suficiente doar șase secții de vot. Cu toate acestea, în 2 noiembrie au funcționat 11 secții în Regatul Unit, a ținut să precizeze ambasadorul.

„Nu există un studiu sociologic, pentru că nu are cine să îl facă”, a recunoscut șeful diplomației românești din Marea Britanie. El a adăugat că la stabilirea numărului de secții de vot s-a luat în calcul numărul mare de români stabiliți în Regatul Unit după 1 ianuarie 2014 și statisticile britanice referitoare la prezența cetățenilor români în această țară. În plus, „am făcut calcule câți oameni ar putea vota într-o secție. Am făcut și noi în ambasadă și am primit, după alegeri, calcule făcute de comunitate, de studenți. Sunt oameni pe care nu i-am văzut în viața mea…”, a mărturisit Jinga. S-a ajuns la concluzia că aproximativ aproximativ 350 – 400 de alegători pot vota cu o ștampilă. A rezultat că în fiecare secție ar fi putut vota între 2.500 și 2.800 de români. Calculul matematic a arătat că numărul secțiilor de vot înființate era suficient, având în vedere că numărul total de români care și-au exprimat votul a fost de aproape 10.000.

Cea mai numeroasă prezență a fost în Brent, unde au votat peste 2.200 de persoane. Aproximativ 1.000 de români nu au putut vota la aceeași secție, conform aprecierilor martorilor.

—————————–

 

Autor articol: Marcel Istrate

Comentarii

Spune-ti si tu parerea!