Tinerii, divizaţi în privinţa unei eventuale recrutări

Articol publicat in sectiunea Social pe data 19 mai 2014

militari 1

Procedurile privind recrutarea tinerilor, lansate recent de Armată în contextul situaţiei din Ucraina, au stârnit îngrijorare şi o dezbatere aprinsă, chiar dacă preşedintele Traian Băsescu a liniştit lucrurile spunând că nu este nimic ieşit din comun. Subiectul a devenit viral pe internet şi pe reţelele de socializare.

Un sondaj realizat de evz.ro a arătat că opinia publică este împărţită în două tabere, care susţin puncte de vedere complet diferite. Cei mai mulţi dintre tinerii care au comentat subiectul au spus că nu sunt de acord cu o eventuală încorporare şi că nu vor să îmbrace haina militară, din cauza clasei politice şi pentru că nu simt vreo datorie faţă de ţară.

Ceva mai puțini, dar la fel de vehemenţi, au fost cei care i-au contrazis, spunând că este o datorie a fiecărui român să apere interesele României, chiar şi în cazul unui conflict care s-ar purta în afara graniţelor ţării, scrie evz.ro. 

Condiţii de recrutare

În cazul unui război, tinerii cu vârste cuprinse între 18 şi 35 de ani vor fi, într-adevăr, chemaţi la luptă, însă în anumite condiţii şi dacă îndeplinesc unele criterii. Însă bine de ştiut este faptul că participarea la un eventual conflict este obligatorie, chiar dacă nu ai făcut armata, scrie publicaţia Cuget Liber.

În caz de război, în primul rând vor intra pe front militarii activi, după care vor fi chemaţi rezerviştii, iar apoi tinerii între 18 şi 35 de ani, care vor fi instruiţi şi puşi la dispoziţia armatei, fiind repartizaţi în unităţile militare în funcţie de necesităţile acestora, conform prevederilor legale. 

Perioadă de instruire

Tinerii de la 18 la 35 de ani care nu sunt rezervişti au o calitate de cetăţean încorporabil. Astfel, cei care nu au făcut armata sunt recrutaţi în mod obligatoriu. Apoi, în funcţie de necesităţile armatei, ei sunt chemaţi şi trimişi în unităţile militare. Însă nu trebuie să vă gândiţi că astăzi vă va chema cineva, iar mâine vi se va pune o armă în mână şi veţi pleca la război. Procedura legală este alta: din momentul recrutării, după ce se face vizita medicală, începe o perioadă de instruire în anumite centre. În funcţie de anumiţi factori, acestora li se stabilesc anumite aptitudini.     

Încorporaţi pe specializări

În caz de război, rezerviştii vor fi încorporaţi pe specializarea lor. Într-o situaţie ipotetică de conflict armat, specialiştii spun că pregătirea militară generală va fi „rezolvată” relativ repede, în decursul a câteva săptămâni, însă în ceea ce priveşte specialitatea, este destul de greu şi nici nu ai timpul necesar să pregăteşti un rezervist pentru o altă specializare. Rezerviştii pot fi chemaţi în trei cazuri: în stare de mobilizare, stare de asediu şi la calamităţi, mai scrie Cuget Liber. 

Închisoare pentru dezertori

În timp de război sau pe un teritoriu pe care a fost proclamată starea de asediu sau de urgenţă, dezertarea oricărui militar de la unitate sau serviciu care a depăşit 24 de ore se pedepseşte cu închisoarea de la trei la zece ani. Dezertarea săvârşită de doi sau mai mulţi militari împreună, având asupra sa o armă militară, în timpul misiunilor la care participă în afara teritoriului statului român, se pedepseşte cu închisoarea de la trei la zece ani. 

Autor articol: Ionut Mares

Comentarii

Spune-ti si tu parerea!