Tot mai departe de euro

Articol publicat in sectiunea Economie pe data 13 mai 2016

Guvernul a renunțat oficial la obiectivul de adoptare monedei unice în 2019, devenit nerealist, noua țintă urmând să fie anunțată abia după realizarea unui consens politic și social în acest sens.

Guvernul a adoptat oficial obiectivul de aderare la zona euro de la 1 ianuarie 2019 la începutul anului 2014. În 2019, România va prelua, pentru jumătate de an, și președinția Uniunii Europene.

Însă guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), Mugur Isărescu, a declarat, în septembrie 2015, că ținta de adoptare a monedei unice europene în 2019 nu mai este fezabilă. Isărescu a precizat că România ar trebui să intre în mecanismul ratelor de schimb (ERM II), anticamera zonei euro, cel târziu la jumătatea acestui an pentru a putea intra în zona euro în 2019.

Totuși, obiectivul Guvernului, de a adopta euro în 2019, a rămas în vigoare, cel puțin oficial, până recent.

„Guvernul își menține angajamentul de adoptare a monedei euro. O dată concretă va fi stabilită după realizarea unui calendar de trecere la moneda euro, care va fi finalizat până la următoarea ediție a programului de convergență”, se precizează într-un comunicat al Executivului, citat de News.ro.

„Stabilirea unei date certe privind adoptarea monedei euro necesită un consens politic și social larg și o mai bună înțelegere a eforturilor necesare atingerii acestui obiectiv”, se mai arată în document.

 

Risc de derapaje bugetare

România a ajuns să îndeplinească aproape toate condițiile nominale pentru a intra în zona euro, însă situația s-ar putea schimba din cauza riscurilor de derapaje bugetare generate de anul electoral sau de relaxarea fiscală introdusă prin noul Cod Fiscal.

Criteriile nominale de convergență la zona euro, stabilite în tratatul de la Maastricht, din 1992, sunt, în principal, menținerea deficitului bugetar sub nivelul de 3% din produsul intern brut (PIB), un nivel al datoriei publice de cel mult 60% din PIB și un nivel al inflației cu cel mult 1,5 puncte procentuale peste media celor mai performante state membre ale UE.

De asemenea, medie dobânzilor pe termen lung nu trebuie să depășească cu mai mult de 2 puncte procentuale media celor mai performanți membri, iar fluctuația cursului de schimb trebuie să se situeze în marja plus/minus 15%.

În 2014, ultimul an pentru care există statistici disponibile, România se situa la 55% din media UE după nivelul PIB/locuitor la paritatea puterii de cumpărare, considerat cel mai important indicator al convergenței reale.

Autor articol: Ionut Mares

Comentarii

Spune-ti si tu parerea!