TREND ROMÂNESC: NE MUTĂM ÎN GARSONIERE?

Articol publicat in sectiunea Locuinţe, Reportajul săptămânii pe data 23 februarie 2016

Diaspora romaneasca_Trend romanesc, ne mutam in garsoniere

Dacă încă nu s-au mutat, atunci se pregătesc. Pare că din ce în ce mai mulți români renunță ușor, dar sigur, să mai locuiască în extra cunoscutele „shared houses”. Motivele sunt nenumărate, nu am avea nici timp și nici spațiu să realizăm o listă cu toate nefericirile și nemulțumirile pe care oamenii le întâmpină zi de zi, oră de oră, în traiul vieții la comun. Și este de înțeles. E greu să stai cu alții în casă. Alți… necunoscuți.

Așa că mulți au găsit varianta: studio flat sau one bedroom flat. Pe românește, o garsonieră sau un apartament. Cu atât mai mult cu cât prețurile pentru o cameră într-o casă în care locuiesc și alții au ajuns să fie echivalente cu prețul unei garsoniere.

Câteva experiențe ale celor care au avut, pe de o parte, noroc, pe de altă parte, răbdare să închirieze ceva doar al lor, dar și pașii pe care i-au avut de parcurs în drumul către agențiile imobiliare le citiți în acest număr.

 

 

Dai un ban și nu te doare capul

 

S-au dus vremurile în care românii nu vedeau altă opțiune decât aceea de a locui… la grămadă, în vestitele case de tip share, unde viața nu este întotdeauna așa cum ți-o dorești. Și nici măcar așa cum ți-o planifici. Mereu apar discuții de la te miri ce, ne povestesc oamenii care au trăit astfel de experiențe. Ei bine, nu mai este ce a fost. Acum mulți privesc și spre alte variante. Cum ar fi închirierea unei garsoniere sau a unui apartament micuț în care „ei să încuie, ei să descuie”.

Și cu atât mai mult cu cât prețurile la camerele duble au explodat în ultimele luni. Oamenii se gândesc simplu: „De cât să dau 550 de lire pe o cameră dublă, într-o casă cu alte 7-8-9 persoane, prefer să plătesc 700 de lire și să închiriez un studio flat (garsonieră). Iată mai jos, pe larg, cum au ajuns câțiva români la varianta acesta.

Marius este un român în vârstă de 31 de ani din Iași, care s-a mutat de curând într-o garsonieră din zona Dagenham, Londra. A căutat aproape în fiecare zi, timp de o lună de zile, un studio flat în care să locuiască liniștit. Asta după opt luni de zile în care vechiul landlord (proprietar) îi ținea socoteala… la mersul la baie.

„De trei de zile de când am ajuns în Anglia am schimbat vreo trei case. În prima, eram prea mulți, în a doua m-am nimerit cu două familii care aveau copii mici și era un chin când începeau micuții să plângă. Eu ador copiii dar când te întorci obosit de pe șantier… parcă nu îți mai arde de țipete. Așa am ajuns într-o altă casă, cea de-a treia. Totul a fost foarte bine la început, chiar mă gândeam cât de mult noroc am avut, însă lucrurile s-au înrăutățit după numai o lună de zile. Proprietara, o româncă de vreo 50 de ani care avea mortgage la casă și care închiria cele trei camere libere pe care le avea disponibile era cu ochii pe noi, pe chiriași, ca pe butelie. Eu am încercat să evit toate discuțiile, însă mi-a venit și mie rândul: că o deranjez noaptea, nu poate dormi pentru că merg de prea multe ori la baie și se aude când trag apa. Mi s-a părut un motiv pueril… și i-am spus atunci că dacă a ales să închirieze trebuie să ia în calcul și nevoile altora, nu numai să se bucure că noi chiriașii îi plătim rata la casă. Adică era un compromis…

Problema cea mai mare a fost că a început să mă vorbească și să se plângă de mine și celorlați din casă, încât a devenit rușinos pentru mine. E adevărat că mergeam la baie de trei-patru ori pe noapte, dar și beau foarte multă apă. Însă chiar și așa m-am simțit prost de tot. Încât m-am enervat și am început să îmi caut altceva. La început m-am uitat după o cameră pe câteva site-uri românești, însă un coleg de muncă mi-a recomandat să încerc să aplic pentru o garsonieră, printr-o agenție”, ne spune pe scurt Marius despre motivele care l-au determinat să renunțe la casele share.

 

Noroc sau… pur și simplu noroc!

Cine crede că închirierea unei locuințe printr-o agenție imobiliară poate fi un adevărat test de răbdare și nervi nu are mereu dreptate. În cele mai multe cazuri așa este, însă există și excepții. Marius ne confirmă.

„Prima dată mi-am descărcat aplicația pe telefon, care se numește Zoopla. Am pus câteva cerințe care mă interesau pe mine acolo: zonă, distanță, preț maxim și ce caut, adică apartament, garsonieră, casă. Imediat mi-a apărut o listă întreagă cu garsoniere, cu prețuri care porneau de la £600, £650, £675 și ajungeau undeva la £800 pentru o garsonieră decentă. În poze arătau foarte bine, cu bucătărie, baie și camera propriu-zisă. Mi-a plăcut una dintre ele, am citit care sunt condițiile, dacă este mobilată, dacă nu este mobilată, ce se plătește, etc. La descriere, prețul chiriei era de £675. Parcă nu mi-a venit să cred, așa că a doua zi de dimineață m-am dus la unul dintre sediile agenției care era chiar în drumul spre muncă. Am vorbit cu un agent, i-am spus ce mă interesează și omul mi-a explicat că din păcate nu are rost să mă mai gândesc la acea garsonieră pentru că deja cineva dăduse avans. Dar că mai sunt încă două, care încă nu sunt pe site, pentru că doar ce se înțeleseseră cu proprietarii. Am aranjat ca în acea după-amiază să văd una dintre aceste garsoniere, care se afla în zona Dagenham. Eu locuiam atunci în Belvedere. Mi-a dat o listă cu actele de care aș avea nevoie și cam asta a fost”, ne spune tânărul din Iași despre primul său contact cu o agenție de închiriere case.

 

trimiteri-sus-4

Chiriașul englez, un coșmar pentru români!

PE CE SE CEARTĂ ROMÂNII?!

INVESTEȘTI ÎN CASA ÎNCHIRIATĂ?

IN CASA CU ROMANII

trimiteri-jos-4

 

Și lucrurile s-au așezat de la sine, chiar în ziua cu pricina pentru Marius. Imediat după ce și-a încheiat programul, s-a dus direct la întâlnirea cu agentul pentru „un view” al garsonierei.

„Nici nu credeam că mă voi muta. O luasem și eu mai mult așa ca pe o experiență, însă de cum am intrat în casă mi-a plăcut enorm. Curat, destul de mare camera, pentru că totul este într-o singură cameră. Bucătăria, patul… totul. Mi-a spus că prețul chiriei este de 675 de lire pe lună plus în jur de maximum 100-120 de lire facturile. Dacă mă hotărăsc, pentru că mai erau și alții care așteptau să vadă locuința, trebuie să achit 300 de lire și astfel o va scoate de pe piață. Am dat banii pe loc!”, ne spune românul.

 

De la 550 de lire… la 775 de lire, dar singur

Deși viața este scumpă în Londra, românii preferă să se lipsească de 200 de lire în plus pe lună și să locuiască singuri. Au liniște și, cum e cazul lui Marius, se pot duce de câte ori vor la baie.

„Eu mai am un prieten român care stă singur. Și el, sătul să mai stea cu alții în casă, pentru că vrei nu vrei apar discuții, m-a sfătuit că e mult mai bine așa. Mai ales că la ora actuală rar mai găsești o cameră dublă în Londra la un preț decent. Toate pornesc de la £500 și ajung chiar și la £650 dacă mai au și baie proprie. Așa că am zis că nu am ce pierde, doar de câștigat. Prefer să muncesc sâmbetele și să fac acești £225 pe lună, cât plătesc în plus, dar să stau singur. E mult mai bine. Nu mai sunt stresat și acesta este lucru mare. Mă duc la baie de câte ori vreau, mănânc la ce oră vreau, gătesc când vreau, încui și descui eu… nu mă verifică nimeni”, ne povestește tânărul din Iași.

—————————————

„Sfatul meu pentru cei care stau într-o casă share și nu se simt mulțumiți este să caute prin agenții. Să nu renuțe… să caute, chiar dacă nu găsesc ceva din prima. Mie, cei de la Zoopla nu mi-au făcut niciun credit check. Am văzut casa, am dat avansul, am completat niște formulare, mi-au cerut statementele bancare pe ultimele șase luni și închiderea de an (Tax Return-ul) și câteva facturi pe numele meu. Am avut și intrări bune în cont, pe ultimele luni. Am muncit mult în weekend-uri pentru că preferam să fiu la serviciu decât să fiu acasă și asta cred că m-a ajutat. Nu mai plătesc 550 de lire pentru o cameră dublă într-o casă unde mai locuiam cu alți opt oameni, dau 650 plus bill-uri (facturi) dar e mult mai bine. Pentru 150-200 de lire pe lună… se merită! Mai lucrezi un weekend în plus, dar știi că nu te doare capul. Și încă un lucru. Dacă vreți să vă mutați, la început aveți nevoie de 1.500 de lire: depozit, chiria pe o lună și taxa agenției.”

Marius, 31 de ani

—————————————

 

 

One bedroom flat… și totul e perfect!

 

Cosmina și Petre, un cuplu de români din Târgoviște, amândoi de 28 de ani, povestesc cu zâmbetul pe buze de ziua în care au plecat dintr-o share house în apartamentul cu o cameră pe care l-au găsit… la un preț bun. Povestea lor despre „mutat” o aflați chiar de la ei…

„Cum ne-am hotărât să ne mutăm? Nu pot spune că aveam restricții sau că era mizerie sau că ne certam cu oamenii din casă. Chiar ne înțelegeam cu toată lumea. Singura problemă, pentru că eram patru cupluri în casă, era bucătăria. Ba nu aveam loc la aragaz, ba de multe ori găteam și ajungeam să mâncăm în cameră. Când se pun două femei să gătească iese fum… darmite patru. Era singurul motiv care devenise în timp… iritant. Casa era mare, cu trei băi, grădină, dar bucătăria era micuță. Plăteam cu tot cu facturi 500 de lire pe lună. Uneori iarna plăteam 600. Era un preț bun pentru doi oameni, mai ales că locuiam și într-o zonă frumoasă, liniștită din Estul Londrei. Însă, parcă era mereu ceva care nu ne lăsa să fim fericiți per total.

Într-o zi, unul dintre colegii lui Petre l-a rugat să meargă cu el să vadă un apartament în Sidcup. Intenționa să se mute. Petre a ajuns acolo cu colegul acesta al lui și, dacă tot a intrat în apartamentul acela, a făcut și câteva fotografii (baia, living-ul, camera, bucătăria). Seara, ne-am luat cu altele că a și uitat să îmi spună. Iar a doua zi a aflat de la colegul lui că acesta nu se va muta acolo. Așa că l-a întrebat cât costă, de ce acte este nevoie, etc. Când a auzit că prețul este 795 de lire chiria, mi-a trimis un mesaj și pozele pe care le făcuse cu o zi în urmă. Atât mi-a spus: „Vrei să ne mutăm aici?” Și am spus „Da!”, ne povestește Cosmina despre cum s-au pus lucrurile cap la cap.

 

„Agenția ne-a ajutat”

Încă un caz, ce-i drept din puținele cazuri povestite de români, în care agențiile de închirieri le-au făcut viața mai ușoară celor care le-au bătut la ușă.

„Apartamentul se închiria printr-o agenție Prime Location, așa că a fost nevoie să ducem în primă fază toate actele acolo. Nu ne-au făcut niciun credit check, dar ne-au cerut statementele bancare la amândoi, contracte de muncă, Tax Return, după caz, facturi și alte contracte pe care le mai aveam. Am dat de o tipă foarte drăguță, o agentă de acolo care ne-a ajutat foarte mult. Ne-a întrebat dacă mai avem și alte venituri pe lună, iar Petre când lucrează în weekend-uri este plătit cash, așa că ne-a făcut un fel de invoice, cu banii cash pe care îi câștigă lunar doar-doar ca dosarul să fie aprobat. A fost mai greu pentru că eu aveam un job part-time și nu prea ne încadram la venit.

În cele din urmă, cu puțin efort, cu acte, invoice-uri și ajutor din partea agentei… am luat apartamentul. A fost cea mai fericită zi la Londra, pentru mine. Știam că împlică mai multe cheltuieli, dar aveam de gând să renunț la orice alte ieșiri și shopping-uri, doar ca să economisim”, ne povestește românca despre ajutorul pe care l-a primit din partea agenției de închiriere.

 

Cheltuieli puse cap la cap

Să locuiești singur sau doar cu partenerul de viață la Londra este un vis pentru unii, o realizare pentru alții. Și nu este imposibil. Chiar dacă banii cheltuiți pe chirie și facturi sunt cu 200-300 de lire în plus pe lună, față de cei cheltuiți într-o casă share, românii par dispuși să închidă ochii și să scoată din buzunar cele câteva sute de lire.

„Viața la comun e frumoasă doar până într-un punct. La un moment dat simți nevoia să stai singur, mai ales că doar pentru 200-300 de lire pe lună îți poți permite acest lucru. În zilele de astăzi nu mai este un lux. Majoritatea cuplurilor pe care le cunosc locuiesc în apartamente. Camerele sunt din ce în ce mai scumpe. La români, prețurile pornesc de la 500 de lire, iar pe site-urile englezești găsești și la 650 de lire, pentru o cameră dublă. Merită? Părerea mea că nu…”, ne spune Cosmina.

—————————————

„Locuim de câteva luni singuri, într-un apartament (one bedroom flat) care este situat în zona 4, în Sud-Estul Londrei. Cheltuielile ajung undeva la 850 de lire pe lună, cu tot cu facturi. Deci dăm în plus 350 de lire pe lună față de cei 500 de lire pe care-i plăteam la share. Nu sunt bani de aruncat, dar este atât de bine să locuiești singur… nu pot descrie. Este perfect!”

Cosmina, 28 de ani

—————————————

Pagina 1 din 2:Pagina următoare

Autor articol: Oana Padureanu

Comentarii

O parere la “TREND ROMÂNESC: NE MUTĂM ÎN GARSONIERE?”

  1. Viața românilor în UK! TREND ROMÂNESC: NE MUTĂM ÎN GARSONIERE? | România Breaking News – RBN Press Spune:

    […] post TREND ROMÂNESC: NE MUTĂM ÎN GARSONIERE? appeared first on Diaspora […]

Spune-ti si tu parerea!