Ucraina, tot mai aproape de război

Articol publicat in sectiunea Politică externă pe data 12 mai 2014

ucraina_proteste7

Toate zborurile către sau dinspre orașul Donețk din estul Ucrainei au fost suspendate, marți dimineața, au anunțat oficiali ai aeroportului. Aceștia nu au precizat și care este motivul pentru care zborurile au fost suspendate, însă cel mai probabil decizia a fost luată în baza conflictului în creștere din sud-estul Ucrainei, unde se dau lupte grele între forțele guvernamentale și separatiștii pro-ruși, scrie Hurriyet Daily News.

„Toate plecările și sosirile pe aeroport au fost anulate din motive necunoscute. Poate că se pregătesc de un asalt. Dar noi suntem vehemenți împotriva atacării acestui oraș, care are o populație de peste un milion de persoane”, a afirmat Miroslav Rudenko, unul dintre conducătorii rebelilor.

Din primele informații, zeci de oameni au murit, luni, în confruntările dintre forțele ucrainene speciale și rebeli din Donețk, după ce o luptă grea a pornit între cele două tabere, la orele prânzului, în apropiere de satul Semenovka, pe autostrada Slaviansk – Donețk. Patru vehicule blindate ucrainene au deschis focul la punctele de control, a declarat un reprezentant al auto-proclamatei Republici populare Donețk. Armata ucraineană înaintează în regiunile estice, într-o încercare de a le aduce din nou sub controlul Kievului. Ciocniri violente cu separatiștii au avut loc, duminică seară, în Slaviansk, și se înaintează spre Donețk, unde pro-rușii au mai ocupat clădiri administrative.

Sute de activiști pro-ruși au atacat, duminică după-amiază, o secție de poliție din orașul estic Odessa, pentru a cere eliberarea persoanelor arestate în urma violențelor de vineri. Poliția a fost nevoită să deschidă ușile celulelor și să elibereze 67 de deținuți. Oamenii strânși în fața sediului de poliție au scandat „Odessa este oraș rusesc”.

Ciocnirile de vineri, soldate cu peste 40 de morți la Odessa, sunt cele mai sângeroase de când președintele pro-rus al Ucrainei, Viktor Ianukovici, a fugit în Rusia, în luna februarie. Militanții pro-ruși din estul țării au declanșat revolte separatiste. 

Noi sancțiuni împotriva Rusiei

Duminică, premierul canadian Stephen Harper a anunțat că țara sa introduce noi sancțiuni economice împotriva Rusiei, cu scopul de a mări presiunea asupra Kremlinului. Noile măsuri afectează 16 subiecți ruși, însă nu se știe dacă este vorba despre persoane private sau personalități juridice. Este al treilea val de sancțiuni economice impus de această țară. Relațiile dintre Rusia și Canada s-au deteriorat începând cu luna martie, pe fondul evenimentelor din Ucraina.

Pe fondul situației internaționale tensionate, Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Vladimir Putin, a declarat că situația din Ucraina se înrăutățește de la o zi la alta. „Noi credem că ar trebui să avem o interpretare comună a ceea ce se întâmplă în Ucraina, dar, din nefericire, nu vedem evaluări raționale din partea Europei și SUA. Rusia încearcă să obțină rezultate tangibile, cum a fost în cazul eliberării observatorilor OSCE, însă în pofida eforturilor noastre, situația de acolo se înrăutățește”, a spus acesta.

Pe de altă parte, procuratura federală a Elveției a înghețat conturile bancare în care se aflau 193 milioane de dolari aparținând unor cetățeni ucraineni, printre care și fostul președinte Viktor Ianukovici. Începând cu luna februarie, guvernul elvețian a ordonat înghețarea conturilor a aproape 30 de persoane din Ucraina, între care se află și fostul președinte Viktor Ianukovici și fiul său Oleksander. În paralel, presa elvețiană relatează că procuratura elvețiană a deschis și cinci anchete împotriva unor persoane bănuite de spălare de bani, iar cei aflați în vizor se regăsesc pe lista celor cu conturile înghețate. 

Ursul rusesc și avioanele trimise în România

„Canada își ascute retorica împotriva Rusiei în contextul crizei din Ucraina, însă premierul Stephen Harper și ministrul de externe John Baird «latră tare, fără să muște». Echipamentele militare trimise în România și în regiune nu vor împiedica agresiunea teritorială din Ucraina”, scrie presa de peste Ocean.

Într-un articol de opinie publicat de The Chronicle Herald, jurnalistul Scott Taylor susține că țara sa a făcut mare vâlvă când a anunțat că trimite șase avioane de luptă CF-18 în România. Acesta a fost răspunsul Canadei la agresiunea teritorială a Rusiei. Nimeni nu a încercat măcar să sugereze că președintele rus Vladimir Putin ar dori să invadeze România. Raționamentul ar fi fost că Ucraina nu e membră NATO, dar România, parte a alianței, are graniță cu Ucraina, de unde trimiterea avioanelor de luptă, continuă jurnalistul.

Pe 17 aprilie, presa canadiană a fost invitată la un eveniment unde s-au pus bazele anunțului ulterior privind detașarea avioanelor în România. În acea etapă, Canada încă nu negociase cu un aliat NATO. „Polonia era o opțiune, până când România ne-a făcut o favoare”, scrie jurnalistul.

Oficial, Canada trimite aceste șase avioane pentru a asista la antrenamentele forței aeriene române. De ce totuși atâta vâlvă la momentul anunțului și la ceremonia de adio la plecarea detașamentului către România? Pare excesiv pentru o misiune de rutină. După toate acestea, a venit anunțul oficial al redetașării vasului HMCS Regina din Marea Arabiei în apropierea Ucrainei. E adevărat, a admis Harper, nu în Marea Neagră, ci în Mediterană, deci nu chiar în apropierea crizei.

Jurnalistul a recapitulat desfășurarea de forțe canadiene: șase avioane de luptă în România, o fregată îmbătrânită în ape aflate la ceva distanță de criză, 20 de persoane care să plimbe hârtiile la Bruxelles și trei indivizi, „momeală pentru răpitori”, în Ucraina. Dacă rușii privesc cumva spre reacția Canadei, trebuie să se întrebe de ce Harper și Baird țipă atât de tare când este evident că nu sunt capabili să facă mare lucru, conchide Scott Taylor. 

Patru probleme pentru Putin

Intensificarea crizei din Ucraina se intensifică, provoacă liderii occidentali la scenarii care să definească logica acțiunilor Rusiei. „În loc să construiască o strategie de stabilizare a Ucrainei, aceștia au participat la un joc orchestrat de Moscova pentru a de-escalada tensiunile, în cursul căruia au pretins că Rusia este un partener care împărtășește aceleași obiective ca și ei”, scriu cei de la Ziare.com.         Pe de altă parte, John Lough, de la Russia & Eurasia Program la Chatham House, scrie, pentru The Moscow Times, că acordul de la Geneva s-a dovedit lipsit de miez, întrucât Rusia a ales să escaladeze tensiunile pentru a obține versiunea sa de stabilizare: federalizarea Ucrainei, cu centrul industrializat sub controlul de facto al Moscovei.

Liderii occidentali trebuie să admită că Putin joacă curajos, însă a dat de probleme. Pentru a înainta în sensul scopului său, trebuie să continue să agraveze situația. Tacticianul de geniu nu este neapărat un strateg bun și ar putea ajunge să reacționeze la evenimente, în loc să le controleze, mai scrie sursa citată.

Analiza continuă și identifică patru probleme pe care Putin le-ar putea avea în Ucraina. Prima se referă la Crimeea care, chiar dacă acum este o insulă rusească, depinde de livrările de apă și electricitate din Ucraina și de accesul rutier în Ucraina continentală. Rusia nu controlează aceste aspecte și nu poate să le înlocuiască rapid, așa că păstrarea acestor legături este o nevoie ce poate necesita intervenție armată.

În al doilea rând, cetățenii din sud-estul Ucrainei nu s-au ridicat în sprijinul separatiștilor, ceea ce indică un apetit limitat în aceste regiuni pentru ruperea de Ucraina. În al treilea rând, Kievul încearcă să își mențină poziția și detașează forțe pentru a evacua separatiștii din clădirile ocupate. Până și un succes parțial al armatei ucrainene va crește presiunea pe Putin să intervină militar pentru a proteja vorbitorii de limbă rusă. Avertismentele Rusiei cu privire la haosul și războiul civil din Ucraina par a avea ca scop pregătirea opiniei publice pentru o acțiune decisivă de „stabilizare” a Ucrainei, probabil prin trimiterea de „pacificatori” în zonele vizate. Aceste acțiuni ar obliga țările din Vest să ia măsuri de pedeapsă, probabil sancțiuni specifice, însă dacă Putin ezită, riscă să fie perceput drept slab, se mai arată în analiza sursei citate.

În fine, „federalizarea” nu rezolvă problema autoproclamatei republici transnistrene și crește necesitatea de a crea un pod terestru către granița vestică a Ucrainei. Aceasta este o acțiune riscantă întrucât poate declanșa un război cu Ucraina, care s-ar transforma într-un conflict militar prelungit, în contextul tradiției rezistenței partizane istorice din regiunile de vest ale acestei țări.

Autor articol: Amira Damian

Comentarii

Spune-ti si tu parerea!