UDMR, în război cu MAE?

Articol publicat in sectiunea Politică externă pe data 10 iulie 2014

Titus Corlatean73

Uniunea Democrată a Maghiarilor din România (UDMR) condamnă implicarea Ministerului român de Externe (MAE) în procesul în care formațiunea contestă respingerea de către Comisia Europeană a unei inițiative cetățenești pentru protecția minorității maghiare. UDMR a contestat decizia la Curtea Europeană de Justiție, dar MAE a depus o cerere de intervenție în favoarea CE. UDMR a cerut retragerea acestei cereri, solicitare care nu i-a fost îndeplinită.

Comisia Europeană s-a pronunțat recent împotriva inițiativei pentru protecția minorităților, UDMR contestând decizia la Curtea Europeană de Justiție. Potrivit Ziare.com, Ministerul român de Externe (MAE), deci Guvernul din care face parte și UDMR, a depus o cerere de intervenție în favoarea CE. UDMR a cerut retragerea acestei cereri, solicitare care nu i-a fost îndeplinită.

„Poziția exprimată de România, prin intermediul MAE, reprezintă o poziție consecventă a statului nostru, o chestiune de stat, și nu o problemă sau un orgoliu de ordin personal. Din această perspectivă, apreciez, în calitate de ministru de externe, că exprimarea poziției statului român nu poate fi supusă nici negocierii, nici compromisului politic”, a declarat Titus Corlățean.

Cerând intervenția premierului, liderul UDMR Kelemen Hunor a replicat nervos: „Eu am militat pentru coaliția cu PSD. Noi, când am făcut această coaliție, ne-am gândit pentru o perioadă mai lungă, până în 2016, și cred că ar trebui să meargă până în 2016, dar nici nu pot să fiu pus în situația de a fi ignorat, umilit și să aflu, ulterior, că România a intervenit într-un astfel de proces unde eu sunt parte a procesului.”

Răspunsul lui Victor Ponta, formulat la B1, nu a fost, însă, pe măsura așteptărilor UDMR: „Când e vorba de chestiuni de coaliție, se poate negocia aproape orice. Când e vorba de o chestie de stat, asta nu se poate negocia, chiar dacă pică Guvernul.”

 

Guvernare fără UDMR?

„În matematica parlamentară, majoritatea s-a întărit cu PP-DD și cu liberalii care-l urmează pe Călin Popescu Tăriceanu, adică vreo 37 de parlamentari. Și nu este exclus ca numărul să crească în funcție de tensiunile din PNL. În aceste condiții, UDMR nu prea mai este un partener indispensabil”, scriu cei de la Ziare.com.

Zilele acestea ar urma să intre în dezbatere publică proiectul de lege privind autonomia Ținutului Secuiesc, un subiect cel puțin incomod pentru PSD, cu un risc foarte mare în raport cu electoratul naționalist și la care maghiarii țin foarte mult. Totuși, în noile condiții, acest proiect nu mai trebuie asumat, „pentru că maghiarii au pierdut statutul indispensabil”, mai scriu jurnaliștii sursei citate.

Mai mult, în ecuația prezidențialelor, PSD nu prea poate conta pe sprijinul electoratului maghiar. UDMR este și parte a PPE, ceea ce ar putea avea un rol important în decizia acestei formațiuni privind alegerile prezidențiale, dacă amintim doar refuzul recent al UDMR de a sprijini declarația Parlamentului prin care îi era cerută demisia lui Traian Băsescu.

Întrebat de jurnaliștii de la Gândul dacă ia în calcul ieșirea de la guvernare, președintele UDMR, Kelemen Hunor, a răspuns: „Nu vreau să răspund la această întrebare, dar poziția mea foarte hotărâtă o cunoaște premierul, de la el aștept un răspuns. Pentru mine este o chestiune de onoare!” Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a criticat demersul MAE legat de inițiativa cetățenească a minorităților, spunând că este vorba despre o „gândire depășită”, și a afirmat că a fost pus într-o situație „neplăcută”, aceea de a fi „ignorat și umilit”.

„Să rămână în Guvern acceptând ceea ce Kelemen Hunor numea sfidare pentru a păstra pozițiile ministeriale și din deconcentrate, foarte profitabile, sacrificând agenda naționalistă? Sau să plece, părăsind funcțiile pentru a radicaliza electoratul maghiar? Aceasta este, cred, dilema UDMR. O dilemă foarte grea, pentru că Opoziția e onorabilă, dar extrem de aridă”, mai scrie sursa citată.

 

MAE român vs. MAE maghiar

„De notat faptul că inclusiv disputa de la Curtea Europeană de Justiție are o tușă naționalistă, cererea României fiind o replică la cererea opusă a Ungariei care a intervenit în favoarea CE”, mai spune ziare.com. Șeful diplomației române, Titus Corlățean, a acuzat explicit Ungaria că prin intervenția în proces dorește „să își atingă, prin intermediul UE, dezideratul de a deveni un tutore transnațional al minorităților etnice maghiare din state membre ale UE”.

Secretarul general al UDMR, Peter Kovacs, a declarat, vineri, că MAE nu a discutat cu UDMR și că autoritățile române ar trebui să își reconsidere atitudinea, transmite România TV, citând Agerpres, care preia informații apărute pe agenția maghiară MTI. De asemenea, Kovacs a susținut că respingerea solicitării de deschidere a două noi birouri consulare pe baza reciprocității și proporționalității este „ridicolă”.

„Nu putem să comparăm numeroasa comunitate de 1,3 milioane de maghiari din România cu cele câteva mii de etnici români care trăiesc în Ungaria. Atunci când vine vorba despre relațiile româno-ungare, ar fi, de asemenea, oportun ca ministrul de externe român Titus Corlățean să-și amintească și că faptele vorbesc mai bine decât cuvintele”, a declarat Kovacs.

Autoritățile române au respins, joi, solicitarea Ungariei de a deschide două noi birouri consulare la Oradea și la Târgu Mureș, decizie pe care purtătorul de cuvânt al MAE ungar, Anna Nagy, a catalogat-o ca fiind „de neînțeles” și contrară practicilor europene.

Ministerul ungar de Externe l-a convocat pe ambasadorul român la Budapesta, Alexandru Victor Micula, care a discutat cu secretarul de stat adjunct Vince Szalay-Bobrovniczky și a promis că va transmite MAE român solicitarea autorităților ungare de a reconsidera această decizie. Autoritățile ungare menționează că nu este vorba despre deschiderea a două noi consulate generale, ci despre niște birouri consulare, care ar urma să fie subordonate consulatelor generale existente deja la Cluj-Napoca și la Miercurea Ciuc.

 

Corlățean: „Comentariul UDMR a fost neinspirat”

Ministrul Titus Corlățean a comentat duminică declarațiile liderilor UDMR în legătură cu demersul Ministerului Afacerilor Externe privind inițiativa cetățenească a minorităților. Corlățean susține că nu este corect să se ceară o derogare de la poziția constantă a statului român. El a subliniat că există o distincție între domeniile care țin de competența Uniunii Europene, de Comisia Europeană și care sunt reglementate de UE, și domeniile rezervate competenței suverane a statelor membre. Protecția minorităților naționale intră în a doua categorie, potrivit Mediafax.

„Poziția României, care coincide cu poziția marii majorități a statelor membre aparținând Uniunii Europene și cu poziția Comisiei Europene, nu este o noutate. Nu este un lucru care să fi apărut de ieri sau de astăzi. Noi am reconfirmat această poziție, pentru că în plan intern România a făcut în toți acești ani eforturi uriașe, extrem de importante, cu sprijinul UDMR și al celorlalte asociații aparținând minorităților naționale din România și am ajuns la un nivel de protecție, un standard remarcabil, apreciat la nivel european. Noi nu am schimbat o poziție și nu aveam ce discuta în schimbarea poziției statului român”, a declarat Corlățean.

Șeful diplomației române a declarat că s-a respectat dreptul de opțiune al liderilor UDMR, care au semnat o petiție, însă prezența la guvernarea României implică niște responsabilități foarte importante. Este vorba de „guvernarea întregii societăți românești și acest lucru implică, cred eu, o responsabilitate și luarea în considerare și a intereselor, aspirațiilor și sensibilităților ansamblului societății românești și românilor, ori, din acest punct de vedere, eu cred că a fost neinspirat comentariul public făcut de către liderii UDMR pe chestiuni pe care puteam să le discutăm așa cum am și stabilit anterior într-un format normal, firesc”, a conchis Titus Corlățean.

Ministrul de externe a menționat că nimeni nu are dreptul să fie supărat pe o instituție a statului român, arătând că responsabilitatea guvernării vizează ansamblul societății românești, și majoritatea și minoritatea.

Autor articol: Amira Damian

Comentarii

Spune-ti si tu parerea!