UN ALTFEL DE PASTE…

Articol publicat in sectiunea Poveşti româneşti, Reportajul săptămânii pe data 15 aprilie 2012

 

Tanjind dupa Romania

 

Sarbatoarea Invierii este inevitabil diluata pentru romanii care traiesc acest moment departe, in strainatate. Chiar si englezii din cuplurile romano-britanice infiripate pe aceste meleaguri au ajuns sa viseze la traditiile si farmecul Pastelui romanesc. Si recunosc acest adevar pana si preotii si reprezentantii parohiilor crestin ortodoxe care incearca sa respecte intocmai programul si continutul slujbelor religioase traditionale.

 

Sfaturi de la… parinti

„Bisericeste vorbind, sarbatoarea Invierii Domnului in Marea Britanie nu este diferita de cea din Romania. Insa contextul in care traim o face intr-o oarecare masura diferita. Ma refer aici la orarul slujbelor care sufera o oarecare alterare fata de cel de acasa”, remarca anul trecut parintele Constantin Popescu de la Parohia Ortodoxa Romana Sf. Macarie cel Mare din Leeds.

„Este un pic mai greu sa avem toate cate avem acasa, insa incercam sa traim sarbatoarea Pastelui cu aceeasi intensitate. Nu putem trage clopotele la miezul noptii, insa vom destepta sufletele noastre. Poate nu vom avea toate bucatele de acasa, insa ne vom bucura si vom imparti cu toti tot ce avem, prietenia, ospitalitatea si, mai presus de toate, dragostea. Nu-i avem pe parinti, pe frati sau pe surori cu noi, insa ne infratim cu toti care se intampla sa fie cu noi. Nu avem zile libere, insa ne facem din lucrul nostru o sarbatoare. Nu avem coruri de psalti maiestri, insa vom canta «Hristos a Inviat» impreuna cu ingerii din cer!”, spunea parintele Liviu Barbu de la Parohia Ortodoxa Romana Sf. Mucenita Filofteea si Sf. Cuvios Beda din Norwich, subliniind ca neajunsurile specifice strainatatii pot fi compensate prin credinta. Iar opinia sa a fost impartasita si de parintele Constantin Popescu, preotul romanilor din nordul Angliei.

 „De exemplu, cand eram chiriasi la Mirfield, slujba de Inviere o tineam seara, urmand ca Sf. Liturghie sa o savarsim a doua zi, dimineata. Anul trecut a fost intaiul in care am putut face toate slujbele de Paste potrivit randuielilor tipiconale ale Bisericii Ortodoxe, adica la miezul noptii”, a adaugat preotul roman din nordul Angliei, vorbind despre constrangerile programului slujbelor bisericesti in spatiile inchiriate in care functioneaza parohiile ortodoxe romanesti din Regatul Unit.

 

Paste romanesc prin post si rugaciune

Purificarea sufletului prin post si rugaciune este singura modalitate de a trai Sarbatoarea Pascala nealterat, insista preotii romani ortodocsi din Regatul Unit.

„Pregatirea am inceput-o din momentul in care am intrat in Postul Mare, acum sase saptamani. Este o perioada penitentiala prin excelenta, Biserica incercand prin slujbele deosebite pe care le tine in tot acest rastimp sa conduca pe credinciosii ei la o mai buna intelegere a sarbatorii Pastelui, cea mai mare sarbatoare a crestinatatii de rit ortodox. Avem si frumoasele traditii de acasa legate de Paste, traditii pe care, intr-o oarecare masura, credinciosii romani le-au adus cu ei in Occident: pregatirea de oua rosii, cozonac, pasca etc. Insa nimic nu poate fi comparat cu pregatirea sufletului pentru a intampina Invierea Domnului asa cum se cuvine: iertarea aproapelui, impacarea cu sine si cu Dumnezeu si spovedania sincera. Nu ne putem bucura nici de Inviere, nici de bucatele traditionale, fara a face acest «exercitiu» mantuitor al spovedaniei si iertarii. «Sa iertam toate pentru Inviere», asa ne indeamna o frumoasa cantare bisericeasca din perioada pascala”, conchide parintele Constantin Popescu.

 

 

Pastele romanesc neoprotestant

 

Cateva mii de romani din Regatul Unit sarbatoresc Invierea Domnului intr-un fel aparte. Vin din aceeasi Romanie incarcata de traditii si sunt si ei crestini. Si totusi, pentru ei sarbatoarea este alta.

Neoprotestantii din intreaga lume tin Pastele in aceeasi zi cu romano-catolicii si anglicanii, decalat fata de sarbatoarea crestin-ortodocsilor romani. C. V., unul dintre pastorii unei biserici romanesti din Londra, de cult penticostal, ne-a dezvaluit in cateva cuvinte cum inteleg ei celebrarea Invierii.

„Mai intai de toate, la noi nu exista postul lung de 48 de zile. Pentru noi, ca penticostali, ideea de a posti este putin mai arbitrara. Fiecare posteste in masura in care vrea si cat poate. Atat ca in momentul in care cineva se decide sa tina post, acesta este mai strict. El consta in renuntarea totala la baut si mancat de dimineata si pana la apusul soarelui. De aceea, in general, crestinii penticostali postesc doua sau trei zile inainte de Sarbatoarea Pascala.

Apoi, intrunirile bisericesti pe care le tinem nu sunt nici ele foarte deosebite pentru Ziua Invierii. Ne intalnim la biserica, ne rugam si chiar daca avem o slujba speciala pentru seara Cinei celei de Taina, noi nu folosim paine inmuiata in vin pentru aceasta, ca si ortodocsii. In plus, neoprotestantii nu vopsesc oua de Paste pentru ca nu cred in semnificatia acestora”, a aratat pastorul penticostal.

Romanii neoprotestanti sarbatoresc Pastele odata cu romano-catolicii, iar acea zi reprezinta si pentru ei o sarbatoare care se extinde si in bucatarie prin bogatia culinara specifica. Si ei pregatesc meniuri speciale cu bucate alese, din care nu lipseste traditionala friptura de miel. Cultul penticostal exclude consumarea alcoolului, asa ca de pe masa de Paste lipsesc cu desavarsire vinul si tuica, am mai aflat de la C. V.

In acest fel inteleg sa se bucure de sarbatoarea Invierii Domnului cateva mii de romani din Marea Britanie, crestini practicanti ai cultelor neoprotestante. „Cred ca exista in Marea Britanie aproximativ 2.000 de romani penticostali care frecventeaza bisericile de acest rit saptamanal. Daca luam in considerare si baptistii, adventistii si celelalte culte neoprotestante, cred ca ajungem la o cifra probabila de 10.000 de romani, adepti ai acestora”, a precizat in final C. V.

 

 

Un englez indragostit de Pastele romanilor

 

Pentru cuplurile romano-britanice din Regatul Unit, sarbatoarea Pastelui este una dubla. In fiecare an, ei se bucura de acest moment incercand sa respecte in egala masura traditia crestin-ortodoxa romaneasca, ca si obiceiurile locului pastrate special pentru aceasta ocazie.

Si totusi, atmosfera Pastelui din Romania nu poate fi compensata…

„Eu tin si Pastele englez, care coincide cu cel unguresc, si pe cel romanesc care urmeaza. Dar sincera sa fiu, Sfintele Sarbatori Pascale de pe aceste meleaguri nu se pot compara cu obiceiurile din tara natala”, spune Viorica, o femeie care sosea in aceasta tara in urma cu 20 de ani, din judetul Cluj.

De sase ani ea formeaza un cuplu cu un englez si ne-a povestit cum se simte Pastele intr-o astfel de familie romano-britanica.

 

Sarbatoarea pascala din bucatarie

„In primul rand, atmosfera specifica dinaintea sarbatorii, cu toate obiceiurile, pregatirile, gatitul anumitor feluri de mancaruri traditionale sau postitul in zilele Saptamanii Mari, sunt toate greu de respectat atunci cand ai in casa un sot englez.

La fel se intampla cu mersul la biserica… In Romania, ne-am obisnuit cu spovedania pentru marturisirea pacatelor; sa nu mai vorbesc de noaptea Invierii Domnului Iisus cu deschiderea portii, pentru ca sa intre Imparatul Maririi. Toate acestea nu prea se intampla in strainatate…

In ciuda tuturor aceste dificultati, ouale vopsite, friptura de miel, pasca, sarmalele sunt mancaruri traditionale specifice acestor sarbatori si eu cred ca nu trebuie sa lipseasca de pe masa romanilor, chiar daca au ajuns in tari indepartate si s-au despartit de cei dragi”, crede Viorica.

„Nu este usor sa adaptam conditiilor in care traim aici modul nostru de viata romanesc. Si este greu sa respect toate obiceiurile tinand tot timpul cont si de pretentiile englezului meu”, adauga romanca.

„Sa nu uitam de postul pentru suflet si trup, adica Postul Patruzecimii, cum i se zice, care este cel mai lung post din calendarul crestin ortodox, durand 48 de zile. In traditia romaneasca exista doar doua dezlegari la peste in toata aceasta perioada, de Buna Vestire si de Florii. Aceasta este aproape imposibil de respectat intr-o familie mixta. Mai ales ca la sfarsitul perioadei ar trebui mers la biserica pentru a primi dezlegare din partea parintelui si Sfanta Impartasanie. Aici, in strainatate, nici nu mai rostim uneori rugaciunea Tatal Nostru inainte de micul dejun sau de pranz”, mai povesteste Viorica despre convietuirea sa cu un barbat englez.

Chiar si in aceste conditii, romanca ne-a spus ca a reusit sa vopseasca oua si a cumparat dulciuri de la „Pound Shop”. Iar in ceea ce priveste bucataria romaneasca, Viorica si sotul ei englez se inteleg de minune…

„Pasca am reusit-o buna, sarmalele stau la loc de cinste, fiindca englezul meu este indragostit de acest fel de mancare tipic romanesc. Din pacate, cozonacul nu-i prea reusit, dar sper ca friptura de miel sa o fac pe cinste. Cat despre ciorba mea de fasole, Duncan al meu spune ca nu are pereche pe trei continente; mai ales ca ii tai si o ceapa rosie si apoi o servim cu otet si putin ulei”, mai spune Viorica incantata.

 

In asteptarea pensiei…

Englezul Vioricai ar da oricand Pastele britanic pe cel romanesc. Iar la varsta pensionarii el viseaza sa se retraga in Romania…

„Sotul meu mai are trei ani pana la varsta pensionarii. A lucrat 44 de ani la acelasi loc de munca. Si eu sunt venita de 17 ani in aceasta tara si o sa stau aici pana o sa implinesc 65 de ani. Avem sase ani de cand suntem impreuna, dar nu trece an sa nu mergem de 2-3 ori in Romania. Profitam de fiecare nunta in familie sau botez ca sa mai tragem o fuga pana acolo. Pentru ca ospitalitatea neamurilor pe care le am in tara nu se dezminte. Englezul meu este incantat si de cat de bine poate comunica acolo in limba engleza cu cei din generatia tanara.

La 1 aprilie, ne-am intors in Anglia si sotul meu deja ma intreaba cand mergem iarasi; si asta dupa ce a petrecut acolo zece zile de concediu in care s-a simtit minunat.

Asa ca acum sarbatorim Pastele aici, dar englezul meu isi face planuri ca pe viitor, cand vom fi pensionari, sa petreaca doua sau trei luni pe an in Romania. Mai ales primavara si vara, ca iarna sunt temperaturi de minus 23 de grade Celsius si nu este obisnuit cu frigul”, s-a destainuit romanca.

Iar in final, ea a transmis conationalilor ei o urare romaneasca:

„Iepurasul mustacios

E de Paste norocos.

Nu-ti lasa cadou in ghete,

Are el alte secrete:

Pasca, oul inrosit,

Cozonacul, mielul fript

Si un Paste fericit!”

Pagina 2 din 2:Pagina precedentă

Autor articol: Marcel Istrate
Etichete: , , , , , ,

Comentarii

Spune-ti si tu parerea!