Un mic protest

Articol publicat in sectiunea Editorialul săptămânii pe data 16 decembrie 2013

Iata și o premiera, in framantata viața a imigranților romani și bulgari din UK. Protestul. N-am avut de-a face niciodata, pana acum, cu aceasta forma de exprimare. In anii restricțiilor, romanii au rabdat și au așteptat.

Iata ca, la acest sfarșit de an, au trecut la comportament mai vizibil, ceea ce nu e nici bine, nici rau, ci doar diferit. „No Discrimination!”, „Equal Rights”, „Citizens not Imigrants”, „Stop Discrimination/ We are EU Nation” au fost expresiile-cheie ale mișcarii romano-bulgare desfașurate zilele trecute in Downing Street. Evenimentul in sine este mai puțin important decat semnificația lui. Desigur, organizatorii nu și-au dorit deloc sa fie „mai puțin important”, și tocmai aici se ivește o problema semnificativa. Deși mobilizați prin toate mijloacele informatice moderne, deși socializați pe toate rețelele de pe net, romanii nu s-au prea imbulzit sa protesteze. Abia s-au adunat cateva zeci, cat sa incapa in spațiul ingradit destinat protestelor. Cat despre bulgari, ei au fost in numar și mai firav, iar pancartele lor au fost scrise in litere chirilice, alfabet la care, dupa cum se știe, britanicii nu sunt prea sensibili. Dar nu asta conteaza, fiindca, de fapt, protestatarii au incercat sa se convinga pe ei inșiși și, poate, sa-i convinga pe conaționalii lor ca protestul ar avea vreo eficiența. Sigur ca nu are nici una pe termen scurt. Sigur ca micul grup de protestatari nu este cu nimic diferit de celelalte mici grupuri de protestatari care ajung in spațiul destinat protestelor, funcționand acolo in mod previzibil și disciplinat.

Intrebarea este: a avut el ecoul pe care organizatorii l-au dorit? Deocamdata nu. Dar pe termen lung, s-ar putea ca micul eveniment sa fie semnul unei regrupari a imigrației romano-bulgare, avand drept scop nu continuarea protestelor, ci crearea unei atitudini demne, corecte, intransigente, fața de aberația numita, in general, „restricții”. Restricțiile fața de cetațenii europeni constituie, de la bun inceput, un nonsens, caci ori suntem europeni, ori nu suntem. Loc de negociere, aici, nu exista. Odata ce am fost recunoscuți ca atare (destul de greu, deși avem o intreaga istorie și europeana in spate), lucrurile ar trebui sa fie clare. Iar menținerea noastra și a bulgarilor in zona de purgatoriu, pentru a ispași vina ca ne-am nascut in estul Europei, ramane una din primele gafe monumentale (și internaționale) tipic englezești ale inceputului de secol XXI. Merita aceasta mare gafa un mic protest? Viitorul imediat ne va da un raspuns.

Autor articol: Radu Ciobotea
Etichete: , , , , , , , , , , , , , , , ,

Comentarii

Spune-ti si tu parerea!