Un milion de români în Italia

Articol publicat in sectiunea Diaspora în lume pe data 10 noiembrie 2014

Aproximativ un milion de români se află în Italia, reprezentând cea mai numeroasă comunitate de străini din această ţară, relevă un raport privind fenomenul migratoriu în Peninsulă, lansat recent la Roma.

„Este confirmat şi în ultimul raport: românii, cu o prezenţă de circa un milion de persoane (numărul exact, la sfârşitul anului 2012, fiind 933.354),  reprezintă  cea mai numeroasă comunitate de străini din Italia. Desigur, mulţi s-au întors în ţară, din cauza crizei, dar şi datorită faptului că acum e mult mai uşor şi mai ieftin pentru ei să se întoarcă, fie şi pentru o scurtă perioadă de timp. Pe de altă parte,

au sosit alţi români în locul celor care au plecat. Prin urmare, am putea spune că prezenţa se menţine stabilă, în jurul cifrei de un milion – potrivit datelor oficiale”, a declarat, citat de Hotnews, Antonio Ricci, expert în chestiuni de imigraţie şi unul din coordonatorii echipei de cercetători care a realizat studiul Dossier Statistico Immigrazione UNAR 2014.

Raportul prezentat arată că, în 2012, exact 80.080 de conaţionali s-au înscris la Evidenţa Populaţiei din Italia, devenind în consecinţă rezidenţi, în timp ce 9.194 de cetăţeni au fost şterşi din baza de date a primăriilor din Peninsulă, ca urmare a plecării din Italia.

În ceea ce priveşte comunitatea de români, avem de-a face cu ceea ce se numeşte „migraţie circulară”, a precizat Antonio Ricci. „Sunt români care lucrează, alternativ, în România şi Italia, în funcţie de anotimp, posibilităţile sau alternativele pe care le găsesc”, a declarat el pentru Hotnews.

 

Căsătorii mixte

Un alt indiciu care demonstrează gradul de integrare a românilor, pe lângă cea economică, este creşterea numărului de căsătorii mixte, în care un soţ este român. În 2012, au fost înregistrate 2.839 căsătorii între bărbaţi italieni şi românce şi doar 173 de căsătorii între italience şi români (de peste 15 ori mai mult). E în creştere şi numărul de cupluri în care românii se căsătoresc cu ne-italieni – 1.035 astfel de ceremonii au fost oficiate în 2012 în Italia.

Potrivit raportului, care citează date Eurostat, majoritatea românilor (trei din patru) beneficiază de contracte pe timp nedeterminat full time. Cele mai multe românce lucrează în casele italienilor ca asistente sau menajere, sunt angajate de diferite firme de curăţenie sau muncesc în restaurante și ramura hotelieră. Bărbaţii, în patru cazuri din zece, sunt angajaţi în construcţii.

Echipa de cercetători a pus accentul şi asupra condiţiilor dificile de muncă ale angajaţilor români, mai ales în construcţii. În 2013, aproape 17.000 de români s-au accidentat la locul de muncă, în 39 de cazuri fiind vorba de accidente mortale – un record printre angajații străini. Sunt românce exploatate de angajatori, unul din cazurile cele mai dramatice fiind cel al „sclavelor de la Ragusa” – femei constrânse să muncească în condiţii infernale şi să aibă relaţii sexuale cu patronii, caz denunţat de revista Espresso la începutul lunii septembrie.

Deşi lucrează în Peninsulă, cei mai mulţi români decid să trimită o parte din bani rudelor rămase acasă sau să investească în ţară. Datele furnizate de Banca d’Italia şi coroborate în raport arată o uşoară creştere a remitenţelor în 2013 faţă de anul precedent. Astfel, românii au trimis 861 milioane de euro, asigurând, potrivit studiului, „un sprijin fundamental familiilor rămase în patrie şi întregii economii”.

 

Model de integrare

În presa din Italia continuă să apară articole cu ton alarmist legate de prezenţa românilor în Peninsulă. Antonio Ricci a explicat care este percepţia opiniei publice din Italia faţă de români în anul 2014.

„Românii alcătuiesc o comunitate care se integrează din ce în ce mai bine, devenind un model pozitiv, am putea spune. Pozitiv, pentru că în centrul integrării se află munca: e vorba de persoane care au venit aici să lucreze. Din păcate, nu s-a înregistrat o îmbunătăţire netă a modului în care sunt percepuţi de către o parte a opiniei publice, din 2007 până în prezent. E paradoxal, dacă ţinem cont de faptul că, în prezent, românii nici nu mai au statut de imigranţi, ci de cetăţeni comunitari mobili. Menţinerea prejudecăţilor, în ciuda integrării reale a foştilor imigranţi, trebuie să ducă la reflecţii serioase în cadrul întregii noastre societăţi”, a spus el.

Autor articol: Ionut Mares

Comentarii

Spune-ti si tu parerea!