Un român la o nuntă britanică

Articol publicat in sectiunea Diaspora, UK la bani mărunţi pe data 9 iunie 2016

uk_wedding

John este englez, iar Julia este de origine irlandeză. Nunta lor a avut loc într-o sâmbătă din luna februarie. A fost un eveniment oarecum britanic, deşi s-a petrecut în Republica Irlanda şi invitaţii au venit din întreaga lume (Africa de Sud, Australia, Statele Unite ale Americii, Regatul Unit, Republica Irlandeză…). Toţi aveau în comun originile îndepărtate, britanice. Doar că printre ei s-a aflat şi Mircea, un român în vârstă de 31 de ani, stabilit de cinci ani în Regatul Unit.

John are acum 26 de ani. Julia a împlinit 24. Ea a locuit în Edinburgh, capitala Scoţiei, în timp ce el trăia în Londra. Povestea lor de dragoste a început în urmă cu doi ani, când cei doi tineri s-au cunoscut într-o tabără religioasă, ambii fiind creştini anglicani. De atunci s-au văzut destul de rar, în unele weekenduri… Alternativ, tânărul John se deplasa în Scoţia sau Julia venea să îl întâlnească pe el pe malurile Tamisei. În rest, au comunicat frecvent prin intermediul telefoniei şi a internetului, până când au decis că a venit momentul să îşi jure credinţă veşnică şi să se căsătorească.

Românul Mircea a fost la nunta lor în calitate de invitat, pentru că are prietenă englezoaică. Iar iubita lui este chiar sora lui John, mirele… Şi, după nuntă, el a fost de acord să ne povestească despre nunta britanică la care a luat parte. Şi ne-a mărturisit cum decurge un asemenea eveniment în familiile britanicilor şi cât de diferit a fost totul în comparaţie cu o nuntă tradiţional românească…

————————————–

„Eu m-am simţit bine pentru că am fost considerat un exotic. Toată lumea voia să mă cunoască şi mă întreba de România. Am cunoscut foarte mulţi oameni.”

Mircea

————————————–

 

Petreceri în serie

„A fost o nuntă britanică, deşi nu a avut nimic specific. Doar că cei mai mulţi nuntaşi erau de origine britanică. În rest, putea fi la fel de bine o nuntă de francezi, australieni sau elveţieni…”, precizează încă de la început Mircea, singurul nuntaş român invitat la o festivitate de căsătorie britanică. „Conform tradiţiei britanice, orice nuntă este organizată întotdeauna de familia miresei, în localitatea natală a fetei”, ne mai atrage atenția românul.

Aşa se face că nunta lui John şi a Juliei a avut loc în Dublin, capitala Republicii Irlandeze, oraşul natal al miresei.

Mircea a remarcat că, deşi nunta propriu-zisă s-a consumat în doar câteva ore, petrecerile şi pregătirile evenimentului au început cu mult înainte. „Familiile celor doi tineri au organizat câte o petrecere privată separată, pentru fiecare dintre cei doi miri. El a avut parte de un «Stag Party» (petrecerea burlacilor), în timp ce ea s-a bucurat de un «Hen Party»”, spune Mircea. Petrecerile au avut loc înainte cu câteva săptămâni de nuntă şi s-au întins pe durata a două zile. La primul chef au avut acces doar persoane masculine, prieteni şi rude ale mirelui. În mod similar, la aşa-numitul «Hen Party» au participat doar fete şi femei, apropiate ale miresei. „Am aflat că, de obicei, aceste petreceri se transformă în adevărate orgii, cu beţii şi spectacole de streaptese. Nu s-a întâmplat aşa înainte de nunta la care am fost eu. Asta pentru că atât familia mirelui, cât şi a miresei sunt familii creştine…”, susţine Mircea, care recunoaşte că nici nu a fost la «Stag Party»-ul lui John, deşi fusese invitat.

————————————–

„Probabil că la o nuntă tradiţional românească sunt mai interesante obiceiurile locale. Din acest punct de vedere, nunta la care am fost nu a avut nimic specific.”

Mircea

————————————–

 

Nuntă cu repetiţie

O sală mare de ceremonii şi mai multe spaţii de cazare au fost rezervate de familia Juliei în Dublin pentru toţi nuntaşii ce au venit la nunta fiicei lor cu tânărul englez John. Mircea, singurul român care a participat la ceremonie, a fost surprins că nu a beneficiat de o cameră dublă pe care să o împartă cu prietena lui englezoaică, sora mirelui. El a trebuit să stea împreună cu un prieten al lui John, unul dintre cavalerii de onoare ai mirelui.

„Ceremonia religioasă a avut loc într-o biserică anglicană din Dublin. Dar am fost impresionat de importanţa care se acordă acestui moment. Absolut toţi nuntaşii s-au întâlnit la acea biserică de trei ori, înainte de ziua nunţii, pentru a repeta în cele mai mici detalii întreaga ceremonie. Practic, mirele şi mireasa, toţi cavalerii şi domnişoarele de onoare, invitaţii şi preotul fac repetiții şi simulează întreg serviciul liturgic”, povesteşte Mircea.

Românul a aflat astfel că un prieten al mirelui va trebui să citească un anumit pasaj biblic în timpul ceremoniei religioase a cununiei, pentru ca apoi o apropiată a miresei să facă acelaşi lucru. Chiar şi preotul a repetat cu tinerii tot ce aveau de făcut. „S-a simulat fiecare pas, inclusiv poziţia fiecăruia în biserică, respectiv în faţa altarului. Cineva dintre invitaţi a cântat la pian în timpul slujbei”, după cum ne-a relatat Mircea.

„Este o strategie de a evita stresul în ziua nunţii. În felul acesta, toată lumea este pregătită şi ştie la ce să se aştepte pe parcursul ceremoniei. Şansele de a se întâmpla ceva neaşteptat sunt minime…”, spune cu convingere nuntaşul român de la Dublin.

————————————–

„Parcă îmi place mai mult stilul acesta englezesc de nuntă, mai restrâns. Cred că şi cheltuielile sunt mai mici.”

Mircea

————————————–

 

„Nimeni nu s-a îmbătat”

Aproximativ 140 de invitaţi au luat parte la căsătoria lui John şi a Juliei care a avut loc în Irlanda, într-o sâmbătă din luna trecută. „Erau toţi rude şi prieteni ai mirilor. Unii veneau din America, alţii din Africa, dar şi din mai multe ţări europene. Se simţea clar evantaiul de accente diferite în care se vorbea limba engleză”, spune Mircea, singurul român prezent la eveniment. Acesta s-a distrat mai ales când i-a auzit vorbind pe irlandezi şi scoţieni. „Aceştia mi s-au părut cei mai haioşi. La un moment dat, chiar a fost o veselie generală, provocată de faptul că invitaţii au început să se imite unii pe alţii în ceea ce priveşte felul de a vorbi limba engleză. A fost de-a dreptul fascinant pentru mine”, mai povesteşte Mircea.

Românul a sesizat că serviciul religios este total diferit faţă de cel creştin ortodox cu care acesta se obişnuise în România. „Mirele era îmbrăcat exact la fel ca toţi cavalerii de onoare. Iar domnişoarele de onoare purtau, de asemenea, rochii identice. Iar după slujbă, absolut toată lumea s-a îndreptat către sala de ceremonii unde era pregătită masa.”

Lui Mircea i s-a părut neobişnuit că toată nunta a durat nu mai mult de şapte ore. „S-au servit cinci feluri de mâncare, incluzând aperitive, supă, friptură, desert. A fost mâncare suficientă şi bine gătită, ca şi la o nuntă românească. Am înţeles că preparatele erau specifice bucătăriei irlandeze, dar nu erau mult diferite de felurile de mâncare cu care suntem obişnuiţi noi, românii”, mai explică Mircea. 

Şi băutura a fost la discreţie. „S-a servit whisky şi vin. Toată lumea a băut, dar nimeni nu s-a îmbătat”, subliniază nuntaşul român.

————————————–

„Ce mi-a plăcut cel mai mult a fost că toată sărbătoarea nunţii a avut loc în limitele decenţei. A fost o bucurie, nu un dezmăţ.”

Mircea

————————————–

 

Tradiţionalele „speech-uri”

Discursurile sau „speech-urile” tradiţionale la orice nuntă britanică s-au aflat printre cele mai gustate momente din timpul nunţii lui John cu Julia.

„A vorbit mai întâi tatăl miresei, care a glumit pe seama sorei gemene a Juliei. El a glumit cu mirele spunându-i să fie atent să nu le încurce, având în vedere că cele două surori sunt gemene identice. Apoi a urmat o prezentare foarte hazlie a mirelui, făcută de fraţii acestuia. Aceştia au făcut o proiecţie cu poze ale lui John din copilărie, comentând cu mult haz imaginile respective”, ne-a mai dezvăluit Mircea.

Seara de petrecere s-a terminat cu muzică şi dans. „A fost angajată o formaţie care a întreţinut atmosfera şi cine a vrut a dansat. Programul de dans a durat cam două ore”, şi-a mai amintit românul prezent la eveniment.

Nunta s-a sfârşit după miezul nopţii, când mirele şi mireasa s-au retras. „Practic, John şi Julia au dispărut la puţin timp după ora 1:00 noaptea. Ni s-a spus că au plecat să se odihnească, pentru că dimineaţa pleacă în voiaj de nuntă la Dubai. Atunci nunta s-a încheiat şi nuntaşii au părăsit sala, ducându-se fiecare în camerele lor care le fuseseră rezervate”, îşi încheie Mircea mărturisirea.

————————————–

„Cel mai mult m-a surprins felul în care s-au organizat cu cadourile de nuntă. Mirele şi mireasa au făcut o listă cu toate obiectele de care au nevoie. Apoi au luat legătura cu lanţul de magazine John Lewis şi toţi nuntaşii au primit un link pe pagina companiei, de unde puteau achiziţiona online toate obiectele indicate. Toţi nuntaşii au ales câte ceva de acolo până când toată lista a fost epuizată şi asta a fost tot.”

Mircea, singurul român la o nuntă din Dublin

————————————–

 

Autor articol: Marcel Istrate

Comentarii

Spune-ti si tu parerea!