Un român

Articol publicat in sectiunea Editorialul săptămânii pe data 8 septembrie 2014

Exact. Unul singur. Toată lumea credea că vor fi mai mulți. Oho, mult mai mulți, nenumărați, o hoardă de români, un batalion de români, dacă nu chiar un regiment de români. Ei bine, era doar unul. Și acela,

pașnic, civilizat, a recunoscut că a făcut-o lată (nu tare, doar un pic…) și a cerut singur să fie trimis acasă. Despre ce este vorba? Evident, despre o acțiune în care românii trebuiau să iasă jalnic, dar n-au ieșit chiar așa.

O razie organizată de Metropolitan Police, UK Border Agency și Home Office Immigration Enforcement în cadrul unei operațiuni de mai mare anvergură, numită „Encompass”. Metaforic vorbind, „încercuirea”. Delimitarea, cu ajutorul compasului (dar fără echer) a unui teritoriu al infracțiunii și eliminarea lui prin mijloace pașnice și democratice. Acțiunea s-a derulat simultan în districtele londoneze City of Westminster, Camden, Croydon, Islington, Lambeth şi Southwark. Nu e vorba, deci, de o improvizație făcută la mânie, ci de un exercițiu aproape geometric, cu diagonale, circumferințe și probabilități. În cercul infractorilor au fost prinse 37 de persoane, dintre care un român. Firește, românul este puternic mediatizat, iar ceilalți 36 rămân destul de anonimi; nu se știe prea clar ce naționalități au. Situația este clasică. Ai noștri reprezintă un mic procentaj din rata infracționalității, dar niciodată nu e clar cine reprezintă marele procentaj. Nu este exclus ca marele procentaj să revină chiar britanicilor, ceea ce ar distruge definitiv șansele ca imigranții să fie acuzați de toate relele lumii. Așa cum românii din România sunt primii pe lista națională a infracțiunilor, locuitorii altor țări europene se bucură, și ei, de aceeași poziție fruntașă. Bilanțurile se fac, însă, pe capitole distincte, iar imigranții sunt, peste tot, cei mai expuși mediatic. Nu găsim, însă, nicăieri, informația esențială. Câți infractori are națiunea însăși? Dar, fie că imigranții sunt, fie că nu sunt oaia neagră a autorităților britanice, testul compasului este destul de clar. Unu din treizeci și șapte. Se pot face procente, statistici, logaritmi. Degeaba. Raportul arată limpede cât de răi sunt românii din UK. De fapt, la scorul acesta, nici nu se poate spune că sunt răi, ci că „e rău”. Și, având în vedere că s-a anunțat voluntar să plece acasă, nici măcar nu e rău, ci mai degrabă răutăcios.

Ce făcea el pe stradă? Cerșea. O faptă enervantă, vizibilă, care distruge imaginea oricui mai tare decât o fraudă de miliarde pe Wall Street. Ne scoate din minți pe toți. Dar… ce să zicem de ceilalți treizeci și șase?

Autor articol: Radu Ciobotea

Comentarii

Spune-ti si tu parerea!