Unde e tezaurul românesc de la Moscova?

Articol publicat in sectiunea Politică externă pe data 29 iulie 2016

Banca Națională a României nu a renunțat niciodată la recuperarea tezaurului românesc de la Moscova și face în continuare toate demersurile pentru ca valorile înstrăinate în timpul Primului Război Mondial să revină acasă, dar negocierile cu oficialii ruși sunt în aer.

Conform unor surse, rușii au încercat să invoce tot felul de motive pentru care să se amâne o discuție concretă pe subiect. În plus, nu există nicio susținere din partea Uniunii Europene pentru ca negocierile să fie mai dure, din partea țării noastre. „Strategia BNR este de a întreține în conștiința românilor că avem o creanță de 100 de tone de aur de recuperat de la ruși”, a declarat pentru Capital Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR.

Recent, guvernatorul Băncii Centrale, Mugur Isărescu, a declarat că dezideratul recuperării tezaurului de la Moscova a fost al tuturor guvernelor care s-au succedat în țara noastră, indiferent de orientarea ideologică.

În decembrie 1916, au plecat către Moscova 1.738 de casete cu aur ale BNR, în valoare de aproximativ 315 milioane lei (cifra exactă – 314.580.456, 84 lei), adică 91,32 tone, care au fost încărcate în 17 vagoane de tren. În iulie 1917, a plecat al doilea transport: în trei vagoane de tren au fost încărcate 188 de casete ale Băncii Naționale, care cuprindeau: aur, în valoare de 574.523,57 lei, adică 0,16 tone, și titluri, efecte, valori, depozite, parte din arhive și cărți, actele sale. Astfel, în total, în primul și în cel de-al doilea transport s-au aflat 91,48 tone aur. La puțin timp după al doilea transfer, în octombrie 1917, bolșevicii au preluat puterea în Rusia și au confiscat tezaurul României, pe care l-au declarat „intangibil”.

Totuși, bolșevicii și-au asumat răspunderea „de a păstra acest tezaur pentru a-l preda în mâinile poporului român”. Ulterior, sovieticii au restituit, în două tranșe (1935 și 1956), porțiuni din tezaur, cu o valoare redusă comparativ cu valoarea totală a tezaurului transmis la Moscova. În iunie 1935, Rusia a trimis în România 212 de lăzi, în care se aflau bilete de bancă, „cerneluri tipografice, hârtie pentru tipărirea bancnotelor, un aparat de numerotat, clei, hârtii de valoare, inclusiv dintre cele depozitate de particulari la BNR, dar pentru care fuseseră deja emise duplicate, și documente de arhivă. În 1956, URSS a trimis României, printre altele, tezaurul cunoscut sub denumirea „Cloșca cu puii de aur”, cu o greutate de 19,763 kilograme.

După căderea URSS, problema tezaurului României a revenit în prim-plan în 1994, în timpul vizitei făcute la Moscova de către fostul președinte Ion Iliescu. De această dată, rușii au apelat la politica de tergiversări, atunci când a fost pusă în discuție chestiunea restituirii tezaurului. Rezultatul vizitei președintelui Iliescu a fost o retrocedare simbolică a 12 monezi de aur în greutatea de 77 de grame, care au ajuns să fie datate și înregistrate abia în 2008. Tratatul româno-rus semnat în anul 2003 pasează mai departe responsabilitatea legată de tezaur unei comisii mixte de istorici români și ruși. A fost din nou o metodă acceptată de conducerea Rusiei pentru a scăpa de această problemă delicată. Serghei Golubițki, filolog, scriitor, jurnalist și analist financiar rus, a declara recent, într-un interviu pentru ziarul Adevărul Moldova, că problemele economice cu care se confruntă Rusia acum nu constituie un obstacol pentru a restitui cele 93 de tone de aur României.

Autor articol: Amira Damian

Comentarii

Spune-ti si tu parerea!