Vara jurnaliștilor

Articol publicat in sectiunea Editorialul săptămânii pe data 1 august 2016

Dacă există o toamnă a patriarhului, undeva, în vreo țară îndepărtată, trebuie să existe și o vară a jurnaliștilor. Și, dacă așa ar sta lucrurile, atunci vara aceea ar fi acum. Nicio vară, de când a inventat Guterberg tiparul, nu a fost mai jurnalistică. S-au dus verile cu criză acută de știri, cu președintele (oricare ar fi fost el) undeva la Neptun, fluierat de presă, adică „Ce cauți, băi, la mare, când țara moare de cald? Păi asta face un președinte, sau un oareșcare mai acătării prin conducere, stă și cască gura la soare? Voi o știți pe aia cu rața?” „Nu”, se presupune că ar fi răspuns autoritățile de pe plajă. „Rați-ai dracului…” Cam asta se întâmplă de câteva decenii (mai exact din anul nouăzeci al secolului trecut) pe vreme de vară. Nu și în vara lui 2016. Una specială, derutată, disperată, tragică, de neînțeles. Președintele e la Sibiu și tunde iarba. Este, și acesta, un lucru bine făcut. În jurul lui, însă, lumea a înnebunit, iar jurnaliștii nu mai știu încotro să dea cu știrea. La Est, Turcia devine, vertiginos, o dictatură islamică. Prin natura sa, ea poate deveni dușmanul nostru cel mai apropiat. Vecinul nostru de mare, cu care împărțeam valuri, alianțe, croaziere și sticle de bere aruncate în larg fără niciun mesaj. Iată-l cu iataganul la brâu, ascultând porunci fioroase pe care Allah nu i le-a dat niciodată. Firește, ne întoarcem spre aliații noștri tradiționali: râul, ramul… La Vest, isteria teroristă se extinde ca un incendiu pentru care nu s-au găsit, încă, pompierii potriviți. Se aruncă cu orice în oricine. Cu topoare, cuțite, camioane, mitraliere, bombe. Statul Islamic nici nu mai știe ce să revendice, căci majoritatea nebunilor care iau vieți, fără să știe nici ei exact de ce, nu prea au vreo legătură cu fanatismul islamic. Doar cu fanatismul pur și simplu. Aproape niciunul din ei n-a călcat prin Siria, n-a văzut vreun jihadist și n-a ascultat imamul, la răsăritul zilei, propovăduind împăciuitor: „Ucideți-i!” Unii au văzut ceva pe internet sau la tv și s-au gândit că n-ar fi rău să creadă lumea că au luptat pentru o cauză. N-au luptat, firește, decât pentru descătușarea lor personală și violentă dintr-o lume din care n-au înțeles nimic. E vara nebunilor, iar spitalele de psihiatrie ar trebui să fie pline de viteji care ar omorî orice cetățean european, cu condiția ca acesta să nu se aștepte și, evident, să fie neînarmat. Cât despre noi, românii, iată că ne pregătim de noile alegeri, în care nimeni nu prea ne vrea pe la urne. Dar acesta e un subiect complicat, iar vara jurnaliștilor nu e chiar atât de lungă. Putem doar spera că, în toamnă, vocile lor se vor mai auzi.

Autor articol: Radu Ciobotea

Comentarii

O parere la “Vara jurnaliștilor”

  1. Marius Spune:

    Il stiu pe Individ de la roma.agata lume la metrou,in special femei.a fost arestat si dat la ziar

Spune-ti si tu parerea!