VIITORUL UNIUNII EUROPENE (II)

Articol publicat in sectiunea Reportajul săptămânii, UK la zi pe data 11 septembrie 2011

Credeam ca odata admisi in Uniunea Europeana, toate problemele Romaniei si ale romanilor au sa dispara. Dar nu a fost asa…

In ultimii ani am aflat ca pana si in UE exista dificultati economice si ca acestea chiar se resimt la nivelul populatiei. Si in statele dezvoltate din Europa oamenii sufera de pe urma somajului si sunt obligati sa stranga cureaua, in timp ce taxele cresc si conditiile de viata devin mai aspre. Si, uneori, inclusiv tarile occidentale se tem de umbra falimentului…

In aceste conditii, visul european se transforma incet-incet, pentru tot mai multi cetateni ai Uniunii, intr-o amagire. Opozantii conceptului UE sunt mai multi, euroscepticii devin mai agresivi si cei ce raman fideli valorilor europenismului sunt, parca, ceva mai rezervati.

In acelasi timp, alte state care se considera marginalizate, undeva la periferia continentului, isi asteapta randul la accesul in UE. Pentru ca acolo, alti oameni continua inca sa creada intr-o Europa infailibila si intr-o Uniune Europeana perfecta, aparent fara cusur…

 

 

Europa, in criza

 

Declansarea unei recesiuni economice severe in 2008 si urmarile acestui fenomen au fost suficiente pentru a destabiliza mai multe economii nationale ale statelor membre UE. Evolutiile defavorabile au dus la o noua criza pe care analistii au numit-o „a datoriilor”, iar stabilitatea Uniunii Europene a fost puternic afectata, fiind pusa in pericol chiar existenta tinerei structuri continentale.

Totul a inceput in Grecia in 2009… Si apoi, alte patru state europene au devenit o amenintare pentru constructia inca fragila a noii Uniuni Europene…

 

O „pacaleala” numita Grecia

Grecia era considerata de analisti la inceputul lui 2009 cel mai bun exemplu de integrare financiara din Europa. Ulterior, ea s-a dovedit a fi, dimpotriva, unul dintre cele mai mari esecuri ale Uniunii Europene, dupa ce deficitul bugetar imens al acestei tari a reusit sa provoace criza in zona euro.

Problemele Greciei au iesit in evidenta doar atunci cand guvernantii de la Atena au recunoscut in fata oficialitatilor de la Bruxelles ca le-au furnizat date „retusate”, neconforme cu realitatea referitoare la situatia economiei interne. Pe scurt, guvernul grec „a mintit in legatura cu gravitatea situatiei sale fiscale”, aprecia ziare.com la sfarsitul aceluiasi an.

In martie 2009, cabinetul de la Atena recunostea ca se confrunta cu dificultati, sustinand insa ca acestea nu sunt atat de grave incat sa nu poata fi gestionate. Comisia Europeana a reactionat ca atare si a estimat, la acea data, un deficit bugetar care va depasi 3% din PIB in 2009, aceasta fiind limita maxima permisa in cadrul Uniunii. In aceste conditii, organismul european a fixat tarii ca tinta un deficit bugetar de maxim 4% pentru 2010. In octombrie 2009, CE si-a schimbat prognoza, aratand ca statul din sudul Europei va atinge un deficit de 12,7% pana in decembrie 2009 si de 12,2% pentru anul trecut.

 Aparent, Uniunea Europeana, care ajutase financiar Letonia, Romania si Ungaria, pentru a face fata crizei economice, nu mai putea interveni in aceeasi masura si in cazul Greciei. Pentru ca aceasta era tara membra a zonei euro, iar pentru astfel de cazuri normele UE nu prevedeau un set de reguli clare. „UE are masuri elaborate de prevenire a crizelor. Insa nu are un sistem de management al crizei”, recunostea analistul Jean Pisani-Ferry, pentru Financial Times.

 

UE, in deriva

La sfarsitul lunii martie, liderii UE s-au intalnit la Bruxelles pentru a stabili un plan financiar comun de sprijinire a Greciei, cu sustinerea Fondului Monetar International. Intalnirea a pus si bazele unei remodelari a guvernarii economice in interiorul Uniunii. Totul s-a intamplat dupa mai multe saptamani de discutii contradictorii privind rolul UE si a statelor membre in sprijinul acordat unei tari ajunsa in situatia Greciei.

Marea Britanie a acceptat atunci efortul comun de reabilitare economica a statului elen, dar a pus conditii in ceea ce priveste cota sa de participare intr-un asemenea demers. Ulterior, Grecia a avut nevoie si de alte interventii de sustinere din partea mai marilor Uniunii, iar Regatul Unit s-a distantat, in final, de aceasta politica de ajutorare a tarilor aflate in dificultate. In consecinta, controversele au continuat intre statele UE, in conditiile in care tari ca Marea Britanie, Suedia si Danemarca, care nu fac parte din zona euro, isi doresc totusi o piata unica, stabila si functionala, la nivel european.

Portugalia, Irlanda, Italia si Spania au reprezentat pe rand o amenintare cu starea de faliment national din cauza datoriilor externe foarte mari si a unor deficite bugetare considerabile, dublate de slabe performante economice.

Esecul zonei euro de a impune reguli fiscale a contribuit direct la declinul monedei unice, aceasta a fost una dintre concluziile discutiilor purtate in mod repetat de reprezentantii conducerilor statelor membre UE dupa declinul Greciei. Liderii europeni cauta de atunci solutii, propunand o supraveghere mai atenta si mai implicata a evolutiilor economice nationale.

 

Cu ochii pe Spania si Italia

Eforturile facute de oficialii UE pentru a impiedica raspandirea crizei din zona euro s-au dovedit pana in prezent ineficiente.

Cu datorii de stat uriase si rate-record ale somajului, Spania si Italia risca inca sa urmeze traseul Greciei si pun in pericol Uniunea Europeana si moneda euro. Cele doua tari sunt urmatoarele pe „lista neagra” a economistilor, care spun ca acestea au nevoie de mentinerea unor masuri de austeritate drastice pentru a evita colapsul.

In iunie, analistii recunosteau fara rezerve ca Spania este in pericol de a deveni urmatoarea tara salvata de urgenta. Fondul Monetar International atentiona ca Madridul trebuie sa intensifice eforturile in vederea consolidarii economice.

Italia va fi ultimul front pe care se va da lupta pentru supravietuirea euro, scria Financial Times. Datoria Guvernului de la Roma se ridica la inceputul verii la peste 1.500 miliarde de euro (aproximativ 120% din PIB), mai mare decat orice alt stat cu probleme din UE. Iar daca si aceasta tara ar cere ajutorul UE si al FMI, suma solicitata ar putea fi, pur si simplu, imposibil de sustinut, iar euro „s-ar narui”, scriau atunci jurnalistii britanici.

Cresterea economica „firava”, incertitudinile politice si imbatranirea populatiei sunt doar cateva dintre problemele statului italian. Guvernul de la Roma cheltuieste 4,8% din PIB doar pentru a plati dobanda datoriilor, potrivit informatiilor furnizate de reprezentantii Bancii Central Europene.

———————————

„Criza actuala ar trebui privita ca o oportunitate de a transforma Europa intr-un mod care sa produca elite mai competente si investite cu mai multa capacitate de actiune. Ar fi necesara amendarea Tratatului de la Lisabona si restrangerea Uniunii la dimensiuni care sa o faca mai eficienta decat Europa de acum, ai carei cetateni o privesc cu o indiferenta posaca, in cel mai bun caz.

O asemenea abordare a reconstruirii Europei nu doar ca ar stopa fortele centrifuge si pretentiile de suveranitate ale unor provincii din interiorul unor state-membre, dar ar activa fortele centripete.

Cu alte cuvinte, Europa are nevoie de un centru puternic sau va esua.”

Henfried Munkler, politolog german

——————————–

 

 

Dictatura germana

 

In timp ce UE risca sa se prabuseasca, Germania viseaza sa conduca structura unionala continentala. Mai multe oficialitati din statul cu cea mai dezvoltata economie europeana si-au marturisit convingerile nu tocmai democratice cu privire la viitorul Uniunii. Politologul german Henfried Munkler s-a pronuntat explicit pentru instaurarea dictaturii tarilor puternice in Europa. Opiniile sale au fost publicate in luna iulie de catre cotidianul Der Spiegel, iar articolul a fost tradus integral in presa romaneasca prin intermediul Jurnalului National.

 

Jos Tratatul de la Lisabona!

Forma actuala a Tratatului de la Lisabona, care promoveaza principiul egalitatii intre tarile membre ale Uniunii Europene, ar trebui modificata, sustine cu convingere politologul Henfried Munkler, citat de ziarul Der Spiegel. El propune in schimb noi norme pentru functionarea UE. Conform acestora, statele mici si mai putin dezvoltate, cum ar fi Grecia, Romania si Bulgaria, ar urma sa se supuna fara prea multe drepturi marilor puteri ale Europei.

„Criza actuala ar trebui privita ca o oportunitate de a transforma Europa intr-un mod care sa produca elite mai competente si investite cu mai multa capacitate de actiune. Ar fi necesara amendarea Tratatului de la Lisabona si restrangerea Uniunii la dimensiuni care sa o faca mai eficienta decat Europa de acum, ai carei cetateni o privesc cu o indiferenta posaca, in cel mai bun caz.

O asemenea abordare a reconstruirii Europei nu doar ca ar stopa fortele centrifuge si pretentiile de suveranitate ale unor provincii din interiorul unor state-membre, dar ar activa fortele centripete. Cu alte cuvinte, Europa are nevoie de un centru puternic sau va esua”, afirma Munkler.

 

Mai bine fara Romania…

Europa a fost vazuta ca o poveste de succes, ce poate fi usor administrata si care poate gestiona o situatie mai complexa, ca cea creata de greci, spune politologul german Henfried Munkler in editia din 8 iulie a cotidianului Der Spiegel. In loc sa se focalizeze atentia asupra factorilor cu adevarat importanti in analizarea oportunitatii extinderii Uniunii, dezbaterea a fost mutata spre temele de identitate religioasa si culturala. „O asemenea dezbatere a facut posibila aderarea Greciei, Bulgariei si Romaniei, in timp ce Turcia a fost lasata pe dinafara. Cel putin din punctul de vedere al politicilor financiare si monetare, Europei i-ar fi fost mult mai bine in prezent daca situatia ar fi fost inversa, cu turcii inauntru si grecii, romanii si bulgarii – afara”, isi continua Munkler rationamentul. Apoi el vorbeste despre importanta Germaniei in interiorul constructiei continentale.

„In trecut, se spunea ca axa Paris-Bonn sau Paris-Berlin trebuie sa fie intacta, pentru ca Europa sa faca progrese. Astazi, povara europeana este prea grea pentru aceasta axa. Toata lumea se asteapta ca Germania sa conduca, dar de indata ce conduce, toata lumea sare in sus, crizata. In Europa, periferia are prea multa putere, iar centrul prea putina. Cat timp asta nu se va schimba, criza europeana nu se va sfarsi. O redistribuire a puterii politice in Europa poate fi dificila, dar asta nu schimba faptul ca este necesara”, conchide politologul german.

 

 

Plan radical de salvare

 

Dupa mai multe saptamani de pierderi la nivelul actiunilor bancare din intreaga Europa, editia britanica a Sunday Times anunta in ultimele zile din luna august ca oficialii europeni lucreaza la un plan radical ce va urma sa fie aplicat pentru prevenirea unei crize generalizate in intreaga UE.

Fara a cita sursa informatiilor, publicatia preciza ca liderii Bancii Central Europene impreuna cu reprezentanti ai Comisiei Europene iau in calcul posibilitatea garantarii centralizate asupra anumitor tipuri de creante emise de banci. Sunday Times sustine ca hotararea urmeaza a fi pusa in aplicare dupa ce mai multe banci europene au avut de suferit si au fost nevoite sa isi restranga activitatea de pe pietele monetare internationale.

Dezvaluirea acestor informatii a coincis cu interventia publica a presedintelui Fondului Monetar International, Christine Lagarde, care recunostea necesitatea „recapitalizarii urgente” a industriei bancare europene. „Ultimele evolutii din aceasta vara au scos in evidenta faptul ca traversam o noua etapa extrem de periculoasa. Perspectivele sunt clare. Riscam sa deterioram si fragila crestere economica inregistrata in perioada precedenta, daca nu luam imediat masurile care se impun”, a spus Christine Lagarde intr-o alocutiune rostita la Jackson Hole Wyoming, SUA.

Investitorii sunt ingrijorati in prezent de al doilea pachet financiar destinat Greciei, dupa ce Finlanda a solicitat garantii pentru banii care ar urma sa fie acordati statului cel mai afectat de criza din zona euro.

Presedintele american Barack Obama a avut o convorbire telefonica in acest sens cu cancelarul german Angela Merkel, dezvaluie Sunday Times. Cei doi au fost de acord asupra importantei intreprinderii de „masuri concertate” pentru a face fata provocarilor actualei situatii economice si pentru a impulsiona cresterea economica si crearea de noi locuri de munca la nivel global.

Pagina 1 din 2:Pagina următoare

Autor articol: Marcel Istrate
Etichete: , , , , , , , , , , , , , , ,

Comentarii

Spune-ti si tu parerea!