VIITORUL UNIUNII EUROPENE (II)

Articol publicat in sectiunea Reportajul săptămânii, UK la zi pe data 11 septembrie 2011

 

Romania, cu sau fara UE?

 

Intreaga istorie a Romaniei este una europeana, dar a fost nevoie de momentul 1 ianuarie 2007 pentru ca ea sa devina al 27-lea stat membru al UE. Iar prezenta in Uniunea Europeana a adus romanilor si tarii lor natale atat beneficii, cat si dezavantaje, este concluzia analistilor dupa aproape cinci ani de apartenenta la structura continentala.

 

Calea europeana

In 1993, in cadrul Consiliului European de la Copenhaga, tarile membre din acea vreme au stabilit ca „statele asociate la Uniunea Europeana din Europa Centrala si de Est care doresc pot deveni membri UE”. S-a mai decis atunci ca aderarea unui stat va avea loc de indata ce acesta are capacitatea de a-si asuma obligatiile de membru, satisfacand anumite pretentii economice si politice care au devenit ulterior cunoscute sub numele de criteriile de aderare de la Copenhaga.

Procesul de aderare la Uniunea Europeana a inceput pentru Romania in 1993, odata cu semnarea Acordului de Asociere care a avut ca obiectiv fundamental pregatirea integrarii. In 1995, Romania a depus cererea oficiala de aderare la UE, iar in decembrie 1999, Consiliul European de la Helsinki a decis deschiderea negocierilor de aderare cu sase state candidate, intre care si Romania. Pe data de 25 aprilie 2005, a fost semnat Tratatul de Aderare la Uniunea Europeana a Romaniei si Bulgariei, dupa ce in anul anterior fusesera deja admise in structura continentala Cipru, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Slovenia, dar si vecinele din Europa Centala si de Est, Ungaria, Polonia, Republica Ceha si Slovacia.

In fine, Romania a devenit stat membru al Uniunii Europene la 1 ianuarie 2007. Asa incepea aventura europeana a romanilor…

 

Avantaje si dezavantaje

Nu doar tarile fostului bloc comunist aveau nevoie de UE, ci si aceasta a avut de castigat de pe urma noilor parteneri.

In 2004 si in 2007, odata cu ultimele doua valuri de extindere a Uniunii Europene catre rasaritul batranului continent, procesul a fost initiat in mare parte datorita necesitatii Uniunii Europene de marire a propriei piete si de atragere a unor noi parteneri europeni cu putere de cumparare.

In consecinta, Romania a oferit structurii unionale, pe langa cele 22 milioane de locuitori – potentiali consumatori, o forta de munca ieftina, formata din peste trei milioane de oameni ce au ajuns in prezent sa lucreze in statele occidentale. In plus, tara noastra poate reprezenta un avantaj pentru Uniunea Europeana prin suprafata sa agricola, 62% din suprafata totala a tarii, cu o zona forestiera de 27%, si cu iesire la Marea Neagra, zona cu un imens potential geoeconomic, aflata la confluenta dintre Europa, Asia Centrala si Orientul Mijlociu.

Principalele avantaje ale Romaniei de pe urma aderarii la Uniunea Europeana sunt de ordin social, politic si economic. Din punct de vedere social, UE se constituie prin valori precum democratia si respectarea drepturilor omului. Din punct de vedere politico-economic, Romania beneficiaza de libera circulatie a marfurilor si a fortei de munca, iar cetatenii romani se bucura de anumite drepturi pe pietele muncii europene, dar si de asigurare si protectie sociala pe teritoriul altor state.

 

 

Destinatia banilor strainatatii 

 

Banii castigati de romani prin munca lor in statele UE sunt principalul castig al acceptarii Romaniei in Uniune in urma cu patru ani. De pe urma acestor venituri traiesc si isi proiecteaza existenta toti temerarii care au luat drumul strainatatii, dar si alte numeroase rude ale acestora, care au ramas in tara de origine.

 

Conturile europene ale romanilor

Cei aproximativ trei milioane de romani plecati in ultimii zece ani la munca in Europa de Vest au adunat economii de 100 de miliarde de euro pe care le tin in bancile straine si sub forma de cash, estimeaza experti ai Fundatiei Soros, adica de patru ori mai mult decat au romanii de acasa in bancile romanesti. Rezultatele primului studiu care masoara sumele stranse de romani in strainatate si nu numai remiterile anuale, evaluate conform indicatorilor BNR la aproape 3,8 miliarde de euro pentru 2010, au fost date publicitatii la mijlocul acestui an. Acestea au aparut pe website-ul soros.ro si au fost preluate de mai multe publicatii din Romania.

„In perioada august 2009 – august 2010, romanii din strainatate au economisit aproape 12 miliarde de euro. Economiile totale ale romanilor aflati la munca in strainatate in ultimii zece ani s-ar putea estima astfel la o valoare de 100 miliarde de euro”, apreciaza Gabriel Petrescu, director executiv al Fundatiei Soros, care a realizat un studiu recent despre migratia in Romania, in parteneriat cu International Agency for Source Country Information, un ONG fondat in Austria, care realizeaza cercetari despre migratie inca din 2004.

Olandezul Nicolaas de Zwager, director si fondator al International Agency for Source Country Information si autor al studiului, afirma ca, desi romanii trimit anual in tara circa trei miliarde de euro si economisesc alte 12 miliarde de euro, remiterile sunt foarte importante, pentru ca reprezinta o modalitate eficienta de a lua bani de la cei care au si de a-i oferi celor care au nevoie de ei.

 

Bani pentru acasa

„Practic, trei milioane de romani din strainatate intretin anual un milion de gospodarii din Romania prin intermediul remiterilor, de aceea este bine ca aceste transferuri sa fie incurajate sa aiba loc in continuare, insa prin canale formale”, spune Nicolaas de Zwager.

Aproape jumatate (41%) dintre romanii din strainatate prefera sa trimita bani acasa prin canale informale, ceea ce inseamna ca bancile pierd anual oportunitatea de a intermedia transferuri de peste un miliard de euro, bani care sunt trimisi acasa sub forma de cash.

El a mai precizat ca un alt rezultat surprinzator al studiului a fost acela ca 80% dintre romanii emigranti au dreptul sa lucreze legal in tara in care au emigrat si sunt constienti de aceste oportunitati.

Studiul, care a masurat datele pentru perioada august 2009 – august 2010, a fost realizat pe un esantion de 15.100 de familii de romani aflati la munca in strainatate, iar un numar de 1.130 de interviuri au fost validate si au avut raspunsuri complete la intrebarile din chestionare. Marja de eroare a studiului este de +/- 3%.

Numarul de romani care lucreaza in strainatate, de 2,9 milioane de persoane, a fost realizat folosind o medie a tuturor statisticilor privind numarul de emigranti. Un numar oficial al romanilor aflati la munca in strainatate va fi disponibil abia in luna martie a anului viitor, cand INS va publica primele rezultate preliminare ale ultimului recensamant organizat in Romania.

——————————

„Nu sunt eurosceptic. Cred in coeziunea civilizatiei europene si in avantajele solidaritatii continentale. Cred insa ca proiectul a fost lansat la apa prost: pripit, nereflectat, punandu-se sfarsitul inaintea inceputului. Jean Monnet, marele parinte fondator al Uniunii Europene, a sfarsit prin a spune ca, daca ar fi sa o ia de la capat, ar porni nu de la economie, ci de la cultura. Si exista o «cultura euro» anterioara monedei euro. Europa e un proiect prea important si prea subtil ca sa fie lasat pe mana contabililor. Daca «suprastructura» ei e armonioasa, solida si vie, «baza» isi va gasi in mod firesc metabolismul optim.”

Andrei Plesu (Sursa: Adevarul)

—————————–

 

 

Alternativa ne-europeana

 

Uniunea Europeana nu a reusit sa schimbe substantial vietile romanilor, dupa cum rezulta dintr-un studiu al Centrului International Andidrog si pentru Drepturile Omului din Romania (CIADO), ale carui rezultate au fost facute publice luna trecuta. Aproape trei sferturi dintre respondentii sondajului de opinie efectuat de CIADO in mediul rural, adica 73% dintre acestia, apreciau ca aderarea la UE nu a adus cu sine cresterea calitatii vietii familiilor lor.

De altfel, Romania ar putea chiar sa renunte la apartenenta la Uniunea Europeana, aceasta fiind doar o forta externa ce ii impune cum sa se dezvolte, in opinia lui Jeffrey Miron, profesor de economie in SUA, la prestigioasa Universitate Harvard. Acesta aprecia, intr-o conferinta organizata la Bucuresti in luna martie, ca orice tara „rationala” ar trebui sa refuze apartenenta la o astfel de structura continentala. Pentru profesorul american, Uniunea Europeana este doar o forta externa, ce impune tarii noastre natale unele decizii care nu ii sunt intotdeauna favorabile. 

Studiul CIADO, despre influenta UE in viata romanilor, a cuprins intrebari referitoare la calitatea vietii, dezvoltarea durabila, agricultura, educatia civica si responsabilitatea comunitara, si a fost aplicat in iulie 2011 pe aproximativ 1.500 de persoane cu varste cuprinse intre 34-56 ani din patru regiuni de dezvoltare: Regiunea de Dezvoltare Nord-Est, Regiunea Sud-Est, Regiunea Sud Muntenia si Regiunea Sud Vest Oltenia.

 

 

UE, o necunoscuta

 

Romanii, caracterizati de obicei in sondaje ca optimistii Europei, se dovedesc a fi, in acelasi timp, prea putin informati cand sunt intrebati despre modul de functionare a institutiilor UE ori despre strategia de dezvoltare a Uniunii pana in 2020, de pilda.

Studiul CIADO din iunie 2011 despre modul in care au patruns valorile Uniunii Europene in mediul rural din Romania a aratat ca locuitorii satelor romanesti nu au acumulat inca suficiente cunostinte despre drepturile lor de europeni, castigate odata cu admiterea Romaniei in UE. Datele obtinute de pe teren arata ca 78% nu isi cunosc drepturile si obligatiile si nu stiu ce reprezinta Uniunea Europeana. Aceeasi realitate transpare si din rezultatele ultimului barometru de opinie dat publicitatii de Reprezentanta Comisiei Europene in Romania.

Astfel, numerosi romani intervievati in cadrul investigatiei sociologice nu au putut furniza un raspuns cand li s-a cerut opinia legata de reformarea pietelor financiare globale. Iar in ceea ce priveste evaluarea actualei crize care se manifesta la nivel european si a masurilor luate pana in prezent de diversi actori pentru combaterea crizei, majoritatea romanilor (80%) cred ca guvernul national a actionat ineficient. De altfel, tendinta la nivelul Uniunii Europene este de a evalua actiunea guvernelor nationale mai degraba ca ineficienta (55%). Totusi, Romania se afla din acest punct de vedere in grupul tarilor cu cei mai critici cetateni, alaturi de Irlanda (83%), Grecia (83), Spania (86%), Letonia (86%) si Lituania (83%).

Doar aproximativ 1 din 4 romani se considera bine informat in legatura cu problemele europene, se concluzioneaza in studiul citat.

Pentru Romania, datele au fost culese la sfarsitul anului trecut pe baza unui esantion reprezentativ la nivel national de 1.001 persoane cu varste de peste 15 ani. Marja de eroare a esantionului este de +/- 3,1% pentru un nivel de incredere de 95%.

Sondajul a fost realizat sub coordonarea TNS Opinion&Social, la cererea Comisiei Europene. Datele au fost culese in cele 27 de state membre ale UE si in cele trei tari candidate la aderarea in Uniune, Croatia, Turcia si fosta republica iugoslava Macedonia, plus Comunitatea Cipriota Turca.

Pagina 2 din 2:Pagina precedentă

Autor articol: Marcel Istrate
Etichete: , , , , , , , , , , , , , , ,

Comentarii

Spune-ti si tu parerea!