Vom mai avea drept de muncă în UK după un eventual Brexit?

Articol publicat in sectiunea Muncă, UK la zi pe data 3 aprilie 2016

uk-brexit-da-sau-nu-romanii-pusi-pe-fuga

Întrebarea, sub o formă diferită – „Va fi mai greu să angajăm muncitori din UE în cazul unui Brexit?” este pusă de cotidianul britanic The Guardian unor specialişti, iar părerile acestora sunt împărţite, după cum se poate vedea mai jos.

 

Philip Landau, membru al unui birou de avocatură londonez specializat pe dreptul muncii şi autor a nenumărate articole din The Guardian

Teoretic, spune avocatul, dacă Marea Britanie iese din UE, atunci cetăţenii celorlalte state UE nu vor mai avea dreptul automat de a intra în UK şi de a munci aici, lucru care se întâmplă şi în sens invers, cu expaţii britanici aflaţi în celelalte state UE.

În realitate, continuă acesta, UK va decide, mai degrabă, să negocieze o liberă mişcare în câmpul muncii în relaţia cu cetăţenii UE în schimbul liberei mişcări a bunurilor. Iar în lipsa unui astfel de acord, afacerile din UK vor întâmpina probleme destul de mari în angajarea muncitorilor din ţările UE.

Fără un acord, cetăţenii UE vor fi trataţi la fel ca cetăţenii non-UE, care acum sunt supuşi unui sistem de imigrare pe bază de puncte. De asemenea, există posibilitatea să se facă acorduri separate cu fiecare stat UE sau regiune UE în parte.

În ceea ce-i priveşte pe cetăţenii UE care se află deja la muncă în UK, în lipsa unui acord, aceştia şi-ar pierde dreptul de muncă şi ar fi nevoiţi să se întoarcă la ei acasă, însă acest lucru ar însemna că şi britanicii aflaţi în statele UE ar pierde şi ei aceste drepturi, deci e greu de crezut că nu s-ar face acorduri reciproce care să permită continuarea muncii fără mari dificultăţi.

—————————————

Dacă britanicii decid ieşirea din UE, cu siguranţă nu vor fi schimbări imediate. În primul rând, Marea Britanie va intra într-o serie de aranjamente de tranziţie până la ieşirea finală din UE şi vor fi negocieri pentru a se ajunge la noua relaţie dintre UK şi UE. Acest proces poate dura mai mulţi ani.

—————————————

 

Ian Cass, director al Forum of Private Business, grup de asistenţă şi lobby al afacerilor

Cass este de părere că totul ţine de negocierile care vor avea loc după ce britanicii decid ca UE să iasă din UE. Spre exemplu, elveţienii, care nu sunt cetăţeni UE, au dreptul de a se stabili şi a munci în oricare stat UE ca şi cetăţenii UE, însă, în cazul croaţilor, reciproca nu este valabilă, aceştia având restricţii la muncă în Elveţia.

Angajatorul va trebui şi pe viitor să verifice dreptul de muncă în UK al celor interesaţi să se angajeze, lucru care nu este întotdeauna foarte uşor. Iar dacă un angajator ţine neapărat să păstreze un angajat din ţările UE inclusiv în condiţiile unui Brexit, cel mai bine ar fi să încerce opţiunile de reţinere a unui angajat care sunt folosite acum pentru cetăţeni ai statelor non-EU, pentru a fi sigur că nu-l pierde, indiferent de acordurile şi negocierilor ulterioare.

Economia Marii Britanii funcţionează acum aproape de capacitatea totală, angajând un număr record de oameni, iar nevoia afacerilor de a recruta personal corespunzător şi de a creşte n-ar trebui ignorată.

 

Catherine Barnard, profesor în drept UE şi dreptul muncii la Universitatea Cambridge

Dacă pe 23 iunie vom asista la un Brexit, nimic nu se va schimba peste noapte, spune profesoara. În schimb, primul-ministru va demara procedura Articolul 50 TEU, ceea ce înseamnă că UE va negocia un acord cu UK care să stabilească în ce termeni va părăsi Marea Britanie structurile europene. Spre exemplu, există „opţiunea Norvegia”, caz în care Marea Britanie s-ar alătura Comunităţii Economice Europene (European Economic Area). Astfel, UK va putea accesa piaţa unică europeană, ceea ce include şi dreptul la liberă circulaţie a muncitorilor din UE şi UK, deci, din acest punct de vedere, nu s-ar schimba mare lucru.

O altă variantă, mai puţin probabilă, este varianta elveţiană, caz în care Marea Britanie ar avea o serie de acorduri bilaterale cu fiecare stat în parte, incluzând dreptul la liberă mişcare şi de muncă al cetăţenilor. Chiar şi într-o asemenea situaţie, dreptul de muncă al cetăţenilor UE în Marea Britanie poate rămâne neschimbat. Însă Uniunea Europeană începe să fie tot mai nemulţumită de poziţia specială pe care o are Elveţia în relaţie cu UE, ceea ce ar putea fi o piedică la acordarea unei poziţii similare Marii Britanii. Elveţienii, spune profesoara, au votat în 2014 împotriva dreptului la liberă mişcare.

Însă, în realitate, nimeni nu ştie ce se va întâmplă în eventualitatea unui Brexit.

—————————————

Iar dacă va fi totuşi un Brexit şi nu se vor face acorduri privind dreptul la libera mişcare cu statele UE, atunci cetăţenii UE vor fi trataţi la fel ca cetăţenii non-UE, ceea ce înseamnă reintroducerea vizelor şi chiar limitarea numărului de vize pe anumite categorii, pentru a se atinge cotele anuale de imigranţi promise de David Cameron.

—————————————

 

Charlotte O’Brien, lector senior în drept UE la Universitatea York şi analist expert în cadrul reţelei de coordonare pentru liberă mişcare şi securitate socială a Comisiei Europene

Da, vor fi restricţii în cazul unui Brexit, spune O’Brien. Dar gravitatea lor poate varia de la o schimbare insesizabilă la una radicală, caz în care Europa, ca şi categorie de imigranţi, s-ar dizolva total şi care ar pune polonezii la egalitate cu peruvienii.

Referendumul prezintă două variante. Rămânerea în UE înseamnă nişte restricţii la ajutorul social, conform negocierilor făcute de David Cameron, respectiv Brexit-ul, cu diferitele variante potenţiale.

Dacă s-ar merge pe ruta Norvegiei, cetăţenii UE vor avea în continuare drept de muncă, doar că vor exista mici complicaţii privind contribuţiile sociale, sănătatea în cadrul NHS şi înregistrarea muncitorilor.

În cazul opţiunii Elveţia, care implică acorduri bilaterale cu statele UE, libera mişcare în câmpul muncii este mai condiţionată, luându-se în calcul dovada angajărilor anterioare şi mai puţine beneficii ale angajatului.

Există şi sistemul adoptat în relaţia cu Turcia, un sistem cu restricţii destul de dure, precum necesitatea obţinerii de vize şi de drept de muncă, dar care ar permite muncitorilor din statele UE, odată ce au fost acceptaţi în Marea Britanie, să aibă dreptul la angajare şi beneficii şi, inclusiv, după nişte ani, să obţină rezidenţa permanentă.

 

Rachel Suff, policy adviser al CIPD pe probleme de relaţii de angajare şi diversitate

Dacă se votează Brexit-ul, spune Rachel Suff, timp de cel puţin doi ani de zile nu va exista nici o schimbare. Pe perioada repoziţionării legale a Marii Britanii faţă de UE regulile actuale vor rămâne în picioare.

Mai apoi, dacă UK decide să rămână membră a EFTA (European Free Trade Association) alături de Elveţia, Islanda şi Norvegia, regulile actuale privind dreptul de muncă al cetăţenilor UE vor rămâne în mare măsură neschimbate.

Scenariul mai radical ar putea fi acela ca Marea Britanie să adopte o relaţie mai independentă faţă de UE, caz în care ar avea control sporit asupra imigraţiei venită din statele UE.

—————————————

Pe termen scurt, se pune problema dacă incertitudinea în legătură cu viitoarea relaţie cu UE ar descuraja oamenii din alte state UE să vină la muncă în Marea Britanie. Însă, după perioada de tranziţie, am putea să ajungem în situaţia în care, în realitate, schimbările au fost minime, cetăţenii UE bucurându-se, în linii mari, de acelaşi tratament ca şi până acum, iar la polul opus, există posibilitatea ca cetăţenii din statele UE să ajungă să fie trataţi la fel ca şi cetăţenii statelor non-UE.

—————————————

Autor articol: Cristian Enache

Comentarii

Spune-ti si tu parerea!