Vot electronic în România?

Articol publicat in sectiunea Politică externă pe data 19 decembrie 2014

Londra_alegeri presedinte 2014_sectie vot Brent14_1

România ar fi putut să informatizeze toate secţiile de votare, dar a lipsit decizia politică. În schimb, autorităţile din Republica Moldova s-au mişcat rapid, astfel încât scrutinul parlamentar din 30 noiembrie a fost unul informatizat, se arată într-o analiză ziare.com.

Potrivit sursei citate, Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) din România a elaborat încă din 2010 un Cod Electoral şi tot atunci a demarat acţiunea de informatizare a alegerilor, mai întâi în cadrul unor proiecte pilot, folosite cu ocazia unor alegeri parlamentare parţiale. Proiectele s-au derulat impecabil, iar rezultatele au fost pe măsură. Dacă Parlamentul ar fi răspuns solicitărilor repetate ale AEP, şi alegerile prezidenţiale din acest an s-ar fi desfăşurat în condiţii mult mai bune, se mai arată în analiză.

„Am avut, în 2011, două întâlniri cu partidele politice parlamentare și am avut o întâlnire și cu partidele politice neparlamentare, care au fost încântate de proiectul de Cod Electoral. Au participat la întâlniri Tanczos Barna de la UDMR, Valeriu Zgonea de la PSD, Mihai Voicu de la PNL și Mircea Toader de la PDL. Informal, am mai discutat și cu alți parlamentari la vremea respectivă”, a declarat vicepreședintele AEP Marian Muhuleț, pentru ziare.com.

Acesta a mărturisit că deși parlamentarii declară că vor să îmbunătățească legile electorale până în iunie 2015, nu dau niciun semn că ar intenționa să pornească de la acest proiect, elaborat de o autoritate lipsită de partizanat politic.

Vicepreședintele AEP este de părere că, dacă s-ar începe dezbaterile, „pe parcursul anului 2015 proiectul poate trece prin ambele camere parlamentare și putem avea un vot”. „Unul dintre principiile enunțate de noi este ca legislația să nu se modifice în anul în care au loc consultări populare”, a reamintit acesta, în condițiile în care în 2016 vom avea alegeri parlamentare.

 

Informatizarea secțiilor de votare

Potrivit vicepreședintelui AEP, informatizarea secțiilor de votare se poate face și fără adoptarea prealabilă a Codului Electoral.

„Da, se poate face independent de existența Codului Electoral, dar trebuie, tot așa, asumată legislativ. Adică fie trecută ca o responsabilitate a AEP, cu titlu de proiect aplicabil la toate tipurile de alegeri, așa cum e Registrul Electoral în momentul de față, fie prevăzută în fiecare dintre cele cinci legi electorale. În primul caz, AEP poate să ia toate măsurile necesare împreună cu STS, cu care a fost făcut proiectul inițial și care e foarte important pe partea de transmisiuni, iar după aceea putem discuta despre o hotărâre de guvern pentru alocarea sumelor necesare și stabilirii calendarului de măsuri aplicabile pentru un asemenea proiect.

Repet, însă, decizia politică trebuie luată cu cel puțin un an înainte. Adică cel mai târziu în primăvara lui 2015 să se decidă că acest proiect e fezabil pentru 2016, în așa fel încât să putem începe să găsim oamenii care să facă ceea ce trebuie în secțiile de votare”, a explicat vicepreședintele AEP.

 

Ce propune Autoritatea Electorală Permanentă

Proiectul de Lege privind codul electoral se află în dezbatere publică, fiind publicat pe site-ul Autorității Electorale Permanente.

Pentru cetățenii aflați în străinătate, aceasta prevede la art. 19 că pot vota la alegerile parlamentare, prezidențiale, pentru Parlamentul European sau la referendumul național „la secția de votare din străinătate unde au fost arondați potrivit cererii de înscriere în Registrul Electoral”, potrivit ziare.com.

Conform art. 31 alin. 3 din propunerea legislativă a AEP, „sunt înscriși în Registrul Electoral cu adresele din străinătate alegătorii români cu domiciliul sau reședința în străinătate care fac cereri în acest sens la misiunile diplomatice și oficiile consulare, până cel mai târziu cu 25 de zile înainte de data votării”.

În ceea ce privește înființarea secțiilor de votare, art. 39 prevede, printre altele, următoarele:

(7) Pe lângă misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României se organizează una sau mai multe secții de votare pentru alegătorii care se află în străinătate la data alegerilor.

(8) În afara secțiilor de votare prevăzute la alin. (7), pot fi organizate, cu acordul guvernului din țara respectivă, secții de votare și în alte localități decât cele în care își au sediul misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României la solicitarea formulată către misiunea diplomatică sau oficiul consular, respectiv, de către cel puțin 100 de alegători. Modelul cererii este stabilit de către Autoritatea Electorală Permanentă.

(9) Organizarea și numerotarea secțiilor de votare din străinătate se stabilesc de către ministrul afacerilor externe, prin ordin, în cel mult 15 zile de la stabilirea datei unui scrutin, cu avizul conform al Autorității Electorale Permanente.

 

Cât ne-ar costa informatizarea secțiilor

„Nu pot să estimez, pentru că nu știm care este infrastructura în secțiile de votare, ce calculatoare sunt. Am avut discuții cu informaticieni și ei au spus că, în funcție de ce calculatoare există la fiecare primărie în momentul în care se face proiectul, putem să facem un inventar și să ne dăm seama ce înseamnă să instalăm aplicația pe diversele tipuri de calculatoare sau dacă mai sunt necesare completări cu calculatoare. De aceea, nu pot să vă dau nicio sumă”, a explicat Muhuleț.

AEP apreciază, însă, că va fi nevoie de pregătirea a circa 25.000-30.000 de persoane. „Având 18.500 de secții de votare, e nevoie de un om care să se ocupe de asta și de 1-2 rezerve la fiecare centru”, a punctat Marian Muhuleț.

 

Pușcărie pentru împiedicarea votului

Dezastrul de la alegerile prezidențiale soldat cu decizia DNA de a ancheta organizarea votului în diaspora impune României actualizarea legislației electorale cât mai rapid, iar un punct de pornire ar putea fi propunerea legislativă făcută încă din 2011 de Autoritatea Electorală Permanentă. Parlamentul a anunțat că până la 30 iunie 2015 comisia de specialitate va elabora propuneri legislative pentru legile electorale. Subiectul este foarte sensibil, dacă amintim că, potrivit Codului penal, împiedicarea, prin orice mijloace, a liberului exercițiu al dreptului de a alege sau de a fi ales se pedepsește cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani, iar oficialii prinși la mijloc, cum ar putea fi cazul fostului ministru de externe Titus Corlățean, riscă oricând să plătească.

Comisia pentru afaceri constituționale a Parlamentului European a abordat recent subiectul reformei legislației electorale europene, dar dezbaterile sunt abia la început. Deputatul Varujan Pambuccian, membru în comisia parlamentară de Cod Electoral, a explicat, într-un interviu acordat ziare.com, că este absolut necesar ca votul să fie universal, discret și secret, el susținând că doar un vot exercitat în cabină poate respecta toate cele trei caracteristici. El susține introducerea modelului de vot electronic folosit în Brazilia încă din 1996 și perfecționat pe parcurs.

Totuși, experiența altor țări arată că și votul electronic ridică numeroase și diverse probleme, de la asigurarea confidențialității lui și până la riscurile majore de fraudare a rezultatelor. Astfel, din cauza vulnerabilităților, în Irlanda și Olanda votul electronic a fost abandonat, iar țări precum Marea Britanie, Spania sau Italia l-au testat, dar nu l-au extins la toate tipurile de alegeri.

Autor articol: Amira Damian

Comentarii

O parere la “Vot electronic în România?”

  1. Roman din diaspora Spune:

    Ne-am luat tara inapoi? Sa vedem cum stau lucrurile in realitate:
    „În 16 noiembrie dimineaţa, înainte de alegeri, situaţia în România era după cum urmează: tot petrolul şi jumătate din resursele de gaze – la austrieci; distribuţiile din energie (cele care strâng banii) – la nemţi şi francezi în cazul gazelor, la italieni, nemţi şi cehi în cazul electricităţii, la austrieci, kazahi şi ruşi în cazul carburanţilor; băncile – la austrieci, greci şi francezi; industriile câte mai există – la nemţi, britanici, ruşi, italieni etc; telefonia – la francezi, britanici şi nemţi; pădurile (probabil peste jumătate) – la austrieci, unguri, nemţi; pământurile agricole (probabil peste 40%) – la italieni, unguri, danezi etc. În 16 noiembrie, la închiderea urnelor, după victoria zdrobitoare, tabloul era acelaşi. Si aşa va rămâne. Fraţilor, nu veţi lua nimic înapoi! Actualii deţinători vând scump, nu dau graţis precum statul român! Si v-au luat şi banii, ca să nu aveţi cu ce cumpăra! Ilie Serbanescu-analist economic.
    Pe larg, aici:
    http://www.cuvantul-ortodox.ro/recomandari/2014/12/29/ilie-serbanescu-colonialism-vestic-capitalism-odios-problema-transilvana/

Spune-ti si tu parerea!