Votul românilor din diaspora, subiect în presa internațională

Articol publicat in sectiunea Politică externă pe data 7 noiembrie 2014

Presa internaţională a relatat pe larg protestul românilor din diasporă. Cei care au aşteptat ore în şir pentru a-și exercita dreptul legitim de vot şi-au găsit locul în relatările şi comentariile principalelor agenţii de presă şi ziare din Europa.

Primul tur al alegerilor prezidențiale din România a fost marcat de dezvăluirile de corupție în rândul politicienilor țării. Într-un amplu articol dedicat alegerilor din România, FranceTV scrie că „18 milioane de votanți s-au prezentat duminică la urne, unde dezvăluirile privind corupția au jucat un rol mai important decât interesul pentru programele celor 14 candidați”.

„Premierul social-democrat Viktor Ponta (sic!) ar trebui, potrivit sondajelor, să se impună în turul doi în fața liderului liberal de centru-dreapta al Alianței Creștin Liberale, membru al minorității germane din România, Klaus Iohannis. Victor Ponta este sigur de victoria sa. Atât de sigur încât va privi, așa cum a anunțat, rezultatele în fața televizorului, «cu popcorn».”

Primul tur n-a strălucit prin efervescența dezbaterilor, continuă sursa citată, ci prin latura „folclorică”, așa cum a lăsat să se înțeleagă un diplomat occidental. „Românii nu cunosc practic nimic din programele celor 14 candidați care se prezintă în primul tur. Candidații nu s-au prea străduit să vorbească despre asta, întrucât au fost mai preocupați să răspundă la întrebări colaterale sau să își lanseze invective”, a spus acesta.

Cazurile de corupție au parazitat campania și au vizat oameni politici de stânga și de dreapta. Și nu a existat nicio zi fără ca DNA să nu anunțe o nouă investigație cu privire la un înalt responsabil român, fie el baron local, președinte de consiliu județean sau primar, continuă sursa citată care adaugă: „Chiar dacă nicio anchetă nu a fost deschisă împotriva lui Ponta, tânărul premier cu ascensiune fulminantă, nu la fel se poate afirma despre unii membri ai partidului său (foști comuniști).”

Sursa citată menționează ascensiunea lui Ponta sub egida lui Adrian Năstase (închis în 2012 pentru corupție) și amintește disputa acestuia cu președintele în funcție, pe care îl acuză că a avut zece ani de mandat similari unui „regim nazist”. La rândul său, președintele Traian Băsescu l-a acuzat că este ofițer acoperit, ba chiar a acuzat serviciile franceze de informații că sunt implicate în alegerile din România.

 

Forțarea ambasadelor

La Paris, Viena şi Londra, românii încă stăteau la coadă după închiderea secţiilor de votare, scrie Bloomberg în pagina online şi menţionează că nu au lipsit incidentele: „Alegătorii de la Ambasada României din Paris au încercat să intre cu forţa în clădire şi să voteze, după ce au stat degeaba cu orele la coadă”, informează agenția de presă.

Ecoul protestelor de la ambasade, dar şi de la sediul Ministerului de Externe de la Bucureşti, a ajuns şi peste Ocean. Postul american ABC preia depeşa Associated Press, care scrie despre nemulţumirea alegătorilor care au vrut să voteze la Londra, Paris şi Munchen.

„Victor Ponta este în pole-position în cursa pentru Preşedinţia României”, au scris jurnaliştii agenţiei de ştiri Reuters la puţin timp de la anunţarea rezultatelor sondajelor efectuate la ieșirea de la urne. Ziariştii mai scriu că premierul român şi-a învins contracandidatul cel mai puternic, etnicul german Klaus Iohannis.

„Jocul rămâne deschis”, scrie L’Express, care preia un material France-Presse.

Televiziunea publică germană ARD notează pe pagina web că premierul Victor Ponta a câştigat primul tur al alegerilor prezidenţiale cu circa 40%, insuficient pentru o victorie directă. De aceea se va confrunta în turul doi cu Klaus Iohannis, primul candidat de origine germană pentru Preşedinţia României.

Cotidianul Frankfurter Allgemeine Zeitung afirmă că alegerile prezidenţiale din România se încheie haotic, deoarece votul din străinătate a fost obstrucţionat sistematic. Ziariştii germani relatează despre incidentele de la Torino, unde a fost organizată o singură secţie de vot pentru 70.000 de alegători, dar şi de la Paris şi Londra, unde oamenii, care au aşteptat în zadar mai multe ore să-şi exprime dreptul de vot, au cerut demisia guvernului. Frankfurter Allgemeine Zeitung precizează şi faptul că Biroul Electoral Central a respins cererile de prelungire a programului de votare în străinătate.

Die Welt: „Cea mai dură și murdară campanie”

Altă publicaţie germană, Die Welt, spune că aceasta este cea mai dură şi murdară campanie electorală din istoria tinerei democraţii române. Miza electorală a votului din străinătate este mare, consideră ziariştii Die Welt, deoarece românii din diaspora votează mai puţin cu social-democraţii lui Victor Ponta, deoarece îi consideră foşti comunişti.

Mii de români din străinătate au fost excluși din votarea de la alegerile prezidențiale de duminică, din România. Nu așa îți tratezi cetățenii, scrie și Robert Schwartz, în Deutsche Welle. „Abordarea socialiștilor aflați la guvernare a dat roade, pentru moment, candidatul acestora, premierul Victor Ponta, câștigând primul tur al alegerilor. Candidatul ACL, Klaus Iohannis, are o șansă reală să ajungă la Palatul Cotroceni, și nu doar în cifre. Ceea ce contează acum este cine primește voturile celorlalți 12 candidați. De asemenea, foarte important este și dacă cel mai mare grup politic – cel al non-votanților – își va exercita dreptul democratic peste două săptămâni. În primul tur, jumătate dintre alegatorii înscriși pe listele electorale din România au ales să stea acasă, mai scrie sursa citată.

Schwartz amintește ce s-a întâmplat în urmă cu cinci ani, când românii din străinătate au înclinat balanța. „În anul 2009, majoritatea a obținut-o Traian Băsescu, spre dezamăgirea socialiștilor, care au reclamat frauda electorală. De data aceasta, însă, guvernul socialist pare că se asigură că acea situație nu se va repeta”, susține Schwartz.

După câteva ore de așteptat la coadă, mii de români care sperau să voteze în Europa de Vest s-au întors acasă fără să fi făcut acest lucru. Nu au fost deschise suficiente secții de vot pentru aproximativ trei milioane de români care trăiesc și muncesc în străinătate. Organizarea dezastruoasă a permis votarea doar cu viteza melcului, iar când secțiile de vot s-au închis, conform programului, multe mii de oameni care încă așteptau să voteze au fost întorși din drum. Într-o democrație europeană nu așa arată alegerile corecte, continuă sursa citată.

În urmă cu 25 de ani, românii au ieșit pe străzi să protesteze față de dictatura comunistă și să ceară alegeri libere și democratice. Ei au manifestat pentru un drept pe care, azi, la un sfert de secol după căderea dictaturii comuniste, s-a călcat. Ce s-a întâmplat în multe secții de vot din Europa de Vest a fost clar: obstrucționarea votului. În mod evident, românii care muncesc în străinătate și își trimit banii câștigați cu greu acasă, an după an, nu ar fi trebuit să voteze – cetățeni de clasa a doua, care trebuia să fie pedepsiți deoarece ar fi putut să pună ștampila pe căsuța „greșită”, mai scrie Schwartz.

„Acesta subliniază că guvernul trebuie să asigure un proces de votare cursiv în toate secțiile, inclusiv în cele din străinătate, și trebuie să se asigure că toți cetățenii maturi politic pot participa la procesul politic în țările unde votul prin corespondență nu este o opțiune – chiar și cu riscul căderii candidatului guvernării. Acestea sunt regulile unei democrații funcționale și, cât timp aceste reguli nu sunt respectate, România trebuie să se aștepte să fie evaluată drept o țară unde democrația are picioare nesigure”, își încheie articolul jurnalistul german.

Autor articol: Amira Damian

Comentarii

Spune-ti si tu parerea!